Denumită simplu în trecut ca “boală a uitării“ de către psihiatrul german Alois Alzheimer în urma examinării pacientei sale Auguste în vârstă de 50 de ani. Aceasta prezenta ca și simptome tulburări cognitive progresive, halucinații, idei delirante și degradare a personalității sociale. Drept omagiu, boala a căpătat numele descoperitorului său și a continuat să își “lungească ghiarele” până în zilele noastre, “prada” sa preferată fiind persoanele de peste 65 de ani.
Studiile au indicat că la nivel mondial, in 2010, se estima ca existau 35.6 milioane de persoane afectate de această boala, iar pe viitor se estimează o dublare la fiecare 20 de ani a numărului. Cauzele nu au fost încă definite, teoriile fiind diversificate însă niciuna satisfăcătoare și demonstrată pe deplin .
În 1984, Asociația Alzheimer și Institul Național de Boli Neurologice au conturat criteriile maladiei precum și simptomele cu care se diagnosticheaza. Astfel, pacienții manifestau tulburări cognitive ( de memorie, de vorbire, incapacitatea de a desfășura activități de zi cu zi precum și de a recunoaște personane, obiecte etc) și non-cognitive (agitație, agresivitate fizică sau verbal, halucinații etc).Astfel, după alte examinări paraclinice și documentări experimentate, individul era diagnostificat.
O perioadă mai apropiată nouă, începând cu anul 2011, a pus în lumină o nouă teorie. Aceasta se bazează pe dectarea timpurie a tulburărilor prin bio-markere adică o substanță utilizată ca un indicator de stare biologic. Spre exemplu, colesterolul este un bio-marker al unei posibile boli de inimă, glucoza al unui risc la diabet. Markerele biologice pot indica o afecțiune sau chiar degenerare a neuronilor precum și nivelul de beta-amiloid (o proteină care în cazul bolnavilor nu este eliminată ci formează niște plăci care blochează “conexiunea” între neuroni). Un alt studiu, se bazează pe “demascarea” fazelor incipiente ale bolii prin întrebări puse nu pacientului ci apropiațiilor săi. Aceștia primesc o serie de întrebări cu răspuns “da” sau “nu” despre “suspect”, se consideră posibili bolnavi de Alzheimer pacienții ale căror fișe conțin mai multe răspunsuri afirmative.
O cauză și o soluție bine-determinate nu există însă cercetătorii continuă “să sape”. La nivel local, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiș (“făptașă” de clădirea unui centru pentru persoane cu handicap la Ciacova) va organiza masa rotundă Boala Alzheimer- prezent și viitor. Evenimentul se va desfășura în data de 20 septembrie, începând cu ora 10:00 fiind invitați să participe atât medici specialiști, reprezentanți ai autorităților judeţene şi al celor locale din Ciacova precum și rude ale celor suferinzi de “boala uitării” internați în centrul rezidențial.
sursă foto: antena3.ro