Cea mai mare comunitate de sârbi din România se regăsește în judeţul Timiş, iar aceștia sărbătoresc mâine Crăciunul după calendarul vechi. Unul dintre cele mai spectaculoase ”ritualuri” care au loc în Ajunul Crăciunului lor este cel de aprindere a “badnjakul-ului” – stejarul a cărui scântei se presupune că reprezintă bogăţia viitorului an (tot pe rit vechi, care se sărbătorește peste exact o săptămână).
Timişoara are trei biserici sârbești, Catedrala Ortodoxă Sârbă, situată în zona Cetate, dar și bisericile din cartierele Fabric şi Mehala, în curtea cărora, la finalul slujbei, a fost aprins copacul amintit. Flăcările acestui stejar aprins simbolizează sănătatea, puterea și prosperitatea. Tot ca o tradiție, la acest ritual iau parte și copiii, care aruncă în foc boabe de grâu acestea reprezentând feritlitatea și belşugul.
Tradițiile sârbești spun că în seara de Ajun şi prima zi de Crăciun se servesc specialităţi tradiţionale la o masă extrem de bogată în jurul căreia se strânge întreag familie, pentru ca în cea de-a doua zi a Crăciunului să se viziteze rudele, naşii și finii, iar mai apoi prietenii.
Tot în prima zi de Crăciun, adică mâine, sârbii pun pe masă celebra friptură ”pecejnica”, în timp ce ”desertul” îl constituie prăjitura tradiţională ”cesnica” – o prăjitură în interiorul căreia se găsește un bănuț, iar cel care găsește moneda se spune că va avea noroc tot anul.
