Deputatul PP-DD Timiş Adrian Diaconu apreciază recenta întâlnire a membrilor Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale ca fiind „una formală”.
Adrian Diaconu argumentează cele de mai sus spunând: „Având în vedere că întâlnirea s-a desfăşurat marţi, 30 iulie, la o zi după ce premierul Victor Ponta anunţase deja încheierea unui nou acord şi că membrii comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor au fost informaţi doar la modul general cu privire la temele ce urmau să fie discutate (FMI – teme de discuţie: Perspectivele macroeconomice, obiectivele programului cu România; Comisia Europeană – teme de discuţie: Semestrul European; Recomandări specifice de ţară pentru România: Legătura dintre programul Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional şi Semestrul European; Banca Mondială – teme de discuţie; Sprijinul oferit de Banca Mondială programelor de reformă în următoarele domenii: sănătate, protecţie socială, institutii publice), este evident formalismul acestei întâlniri prin care se mima consultarea Legislativului, instituţia în faţa căreia, dacă funcţionăm ca o democraţie reală şi nu ca una «originală», trebuia să vină Executivul să prezinte stadiul executării acordului precedent şi necesitatea încheierii unuia nou”.
Diaconu mai declară în legătură cu acest subiect: „Cum nu avem norocul de a trăi într-o democraţie reală, am asistat la discuţii formale şi sterile despre «mândria» de a ne încadra într-un deficit bugetar de 2,3% din PIB, când ţări membre UE mult mai dezvoltate şi mai puţin afectate de criză nici nu catadicsesc să admită astfel de limitări. Ni s-a vorbit tot fără argumente despre imperativul alinierii la preţurile europene la energie, gaze, combustibili… etc, fără să auzim nimic despre decalajul enorm al puterii de cumpărare a românilor, despre supraproducţia de energie pe fondul diminuării consumului şi despre cum Dumnezeu se face că «energia verde» duce la scumpirea preţului pentru consumator. Nu am auzit nimic despre rectificarea bugetară negativă, deşi se anunţă triumfalist o creştere economică de 2,4%. Se taie bani de la Educaţie, Muncă, Transporturi şi Agricultură, domenii oricum năpăstuite, dar se suplimentează la SRI, SIE, DNA şi CSM, în condiţiile în care zilnic se clamează că s-a instituit teroarea unui «stat poliţienesc». Nu am primit răspunsuri nici despre cum se face că proiectele finanţate din împrumuturi sunt câştigate de consorţii vest-europene la preţuri maximale, dar executate apoi de firme autohtone la tarife minimale, fiind astfel externalizat profitul, dar internalizate riscurile…”