Cum a reușit președintele CJ Timiș, Titu Bojin, să investească peste 4.5 milioane euro, într-o lucrare de ,,estetică”, care nu a fost licitată?!

- Advertisement -
Înainte de fi președinte al Consiliului Județean Timiș, până în 2012, pesedistul Titu Bojin a fost directorul Administrației Bazinale a Apelor – Banat (ABA). Ani la rând, în plină guvernare pedelistă sub Emil Boc, din postura de șef al PSD Timiș și manager peste debitele râurilor din vestul României, Titu Bojin a reglat ,,apele” bănățene, după cum i-au dictat interesele și conștiința.

Și acum să trecem la manevrele ABA Banat, cele care au stat la baza fondurilor din care au fost plătite două lucrări suplimentare, ambele aprobate ilegal, la o dată ulterioară încheierii contractului de bază ,,Ecologizare râu Bega ape sectorul Timişoara – Frontiera Serbia, jud Timiş”, licitat la data de 14 febriarie 2008: reabilitare sediu SH Bega (n. n- Palatul Apelor, fosta Regională CFR Timişoara din Piața Maria) şi reabilitarea maluri râu Bega şi placarea acestora cu dale.

Aşa cum am arătat în episoadele trecute, aceste două lucrări au fost alipite contractului de bază, deşi aceste lucrări nu aveau nimic în comun cu lucrarea de ecologizare a râului Bega, aceste lucrări regăsindu-se clasificate la alte categorii de coduri CPV. Mai mult, împrumutul antamat de Guvernul României de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, tocmai pentru a putea realiza această lucrare de anvergură de pe cursul râului Bega, până la frontiera cu Serbia, a avut o destinație strictă: ,,Apărarea împotriva inundațiilor din zona de sud-vest a României”!

Ori, placarea cu dale a râului Bega sau renovarea unui ,,palat”, nu au nicio treabă cu apărarea împotriva inundațiilor. De aceea și spun răspicat organele de control că, în aceste două spețe, vorbim despre o deturnare grosolană de fonduri! Mai mult, pentru aceste două lucrări nu s-a efectuat nici o procedură de achiziţii publică, deşi valoarea fiecăreia dintre aceste două lucrări este de ordinul milioanelor de lei şi prin urmare atribuirea directă este strict interzisă de lege.

Practic, valoarea plăţilor efectuate pentru aceste două lucrări ilegale și nelicitate este, până la ora actuală, în cuantum de 19.378.066 RON: ABA Banat a plătit pentru placarea cu dale suma de 13.101.690 RON, iar pentru renovarea sediului SH Bega suma de 6.276.376 RON. Mai mult, așa cum spune și Hotărârea nr. 1.176 din 29 septembrie 2005, privind aprobarea statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale ,,Apele Române”, aceste două lucrări, pentru care valoarea plăţilor efectuate până în prezent este de 19.378.066 lei, nu puteau fi aprobate a se finanţa din sume provenite de la bugetul statului.

Buzunarul statului

Fără doar și poate, în mod legal, cele două lucrări trebuiau să fie executate din fondurile proprii ale Administraţiei Naţionale a Apelor Române şi ale ABA Banat, nicidecum din fonduri de la bugetul statului, tocmai pentru că cele două instituții funcţionează pe bază de gestiune şi autonomie economică.

Altfel spus, cadrul legislativ îi dă dreptul ABA Banat în a-şi gestiona propriile venituri. Astfel, în mare parte, veniturile proprii ale ABA Banat sunt asigurate din vânzările de apă către utilizatorii: hidrocentralele, alimentări cu apă ale marilor oraşe sau comune, persoane fizice sau juridice.

Altfel spus, într-o atare situaţie, în care statul a lăsat la îndemâna Administraţiei Naţionale a Apelor Române toate veniturile, care provin din vânzarea apei şi nu numai, legiuitorul prin intermediul cadrului legal a definit clar şi fără loc de interpretare, care sunt obiectivele de investiţii pentru care statul are obligaţia şi trebuie să intervină cu sume alocate direct de la bugetul statului şi nu din aceste venituri proprii ale Administraţiei Naţionale a Apelor Române: Apărarea împotriva inundaţiilor, lucrările de la obiectivele afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite și activităţile de cunoaşterea resurselor de apă.

Deci, nici vorbă de bani de la buget pentru placarea cu dale sau investiții imobilare în ,,palate”! Până la urmă, de exemplu, lucrarea cu privire la aplicarea dalelor pe râul Bega, care s-a efectuat doar pe raza municipiului Timișoara, are doar un rol estetic. La fel ca și renovarea Palatului Apelor! Cu alte cuvinte, nicun rol în prevenirea și combaterea inundațiilor!

Sugativa DAB

Ca idee, lucrarea de ecologizare a râului Bega, practic singura licitată și bugetată pe SEAP, datorită unui împrumut al Guvernului României, a fost recepţionată în data de 30 septembrie 2011.

În mod normal, legal și firesc plățile către DAB ar fi trebuit sistate dar, de la bugetul statului, au continuat să fie alocate sume de bani de ordinul milioanelor de lei, pentru celelalte două lucrări care, practic, niciodată nu au făcut obiectul contractului iniţial, dar pentru care nici nu a fost încheiat un alt contract.

Până la urmă, procesul –verbal de recepţie pentru contractul de” ecologizare Bega” a fost semnat inclusiv de șefii ABA Banat de la București care, în mod evident, se puteau sesiza de faptul că pentru această lucrare nu mai pot fi alocate sume de la bugetul statului, atâta timp cât lucrarea a fost… deja recepţionată!

Ceea ce a dus la concluzia că ,,există indicii clare de săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale, mai precis a unei posibile deturnării de fonduri pentru suma de 19.378.066 lei”. Și, mai mult decât atât, chiar dacă pare incredibil, la nivelul DAB, organele de control nu au putut verifica dacă suma de 19.378.066 lei a fost alocată de la bugetul statului sau a provenit chiar din împrumuturile acordate României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finanțarea proiectului ,,Apărarea împotriva inundaţiilor în zona de sud-vest a României”, ,,ceea ce ar conduce la o gravitate și mai mare a faptelor”.

Titu Bojin, în offside

În schimb, organele de control ale statului au reușit să dea lovitura de grație pe un alt palier, mai exact la persoana fostului director al ABA Banat, actualul președinte al CJ Timiș, pesedistul Titu Bojin!

Pe scurt, pe parcursul derulării verificărilor, ca urmare a unor încrucișări cu declarația fiscală 394 (n. n- relații comerciale între firme), s-a observat că ,,SC LUGOMET SA (firmă al cărui acţionar majoritar este d-nul Bojin Titu), în intervalul de timp 2011-2012, a avut relaţii economice de ordinul milioanelor de lei cu societăţi comerciale, care aveau contracte cu DAB şi anume: SC APASCO SA; SC SOCOT SA; SC TEHNODOMUS SRL; SC LESCACI COM SRL etc. Practic, antreprenorii generali ai DAB, atât cei din proiectul de ,,ecologizare Bega”, cât și cei care au înhățat ilegal partea de reparație la ,,Palatul Apelor” și lucarea de 6000 ml de dale, erau cotizanți la bugetul președintelui CJ Timiș, prin intermediul SC Lugomet SA, societate care aparține lui Titu Bojin!

Concluzia:…..,, există indicii cu privire la săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale sau chiar a unor posibile fapte de corupţie sau spălare de bani”. De aici, datorită acestor” suspiciuni rezonabile” verificările au fost extinse la alte societăți comerciale, aflate în aria de acoperire a președintelui Titu Bojin, firme gestionate de membri familiei sale: SC Aja Plus SRL, SC Remodet TMB SRL, SC Raysa Oil SRL. Rezultatul, unul demn de cartea recordurilor!

Bani grămadă în conturile firmelor păstorite de apropiații lui Titu Bojin, sume de ordinul milioanelor de RON, provenite de la (sub) contractanţi sau concesionări (bălți, balastiere etc) ai ABA Banat, în perioada în care pesedistul se juca de-a ,,lordul apelor”!

Eschive penibile

Evident, revenind la contractul încheiat între ABA Banat și trio-ul SC Apasco SA – SC Socot S.A – SC Delta Cons S.A, vizavi de tot duiumul de neregului constatate, artizanii de la ABA Banat au încercat să găsească tot soiul de explicații, unele hazlii, altele penibile și unele chiar ,,inadmisibile”.

E trist să spui că, în cazul renovării Palatului Apelor, s-a ales metoda atribuirii directe, deși vorbim de o sumă de circa 2 milioane euro, pentru că” a fost reabilitată cu sume de la bugetul statului, deoarece acest obiectiv aparține statului român”, fără că” lorzii apelor” să facă diferenţa între un bun patrimonial privat al ABA Banat şi obiectivele proprietate publică ale statului!

Ca să nu mai vorbim de faptul că valoarea lucrărilor decontate, până la această dată, peste valoarea iniţială a contractului, a depăşit cu mult 50% din valoarea iniţială a lucrărilor. Cu alte cuvinte, ilegal cât Casa Poporului! Așadar, pentru a pune capăt acestei porcării, organele de control au impus ABA Banat restituirea de îndată la bugetul statului a tuturor sumelor, ce au fost alocate de la bugetul statului pentru lucrări aprobate ca fiind lucrări suplimentare la contractul de ecologizare a râului Bega, lucrări ce constau în reabilitare şi placarea cu dale a malurilor râului Bega şi reabilitare sediu SH Bega, şi care potrivit legislației în materie trebuiau a fi executate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale ,,Apele Române”.

Cu alte cuvinte, ABA Banat trebuie să returneze la bugetul de stat circa 20 milioane RON, adică, undeva în jur de 4,5 milioane euro, tocmai pentru a acoperi găurile provenite din haiducia ilegală a extinderii contractuale!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole în ultimele 48 de ore

Articole asemănătoare

Din aceeași categorie