În principal, persoanele fumătoare sunt direct expuse unor afecţiuni cronice precum cancer pulmonar, bronşită, hipotensiune arterială, osteoporoza şi nu în ultimul rând, prezintă o mare şansă să dezvolte boli venoase cronice. Cercetătorii din domeniul medical apreciază că în curând se va ajunge ca 1 din 2 fumători să moară din cauza dependenţei de nicotină. Fumatul nu afectează doar plămânii, ci şi circulaţia sângelui deoarece fluxul de sânge în corpul unui fumător este îngreunat. Astfel, decesele cauzate de accidentele vasculare sunt mult mai comune decât cele cauzate de cancerul pulmonar.
Sângele este principalul instrument de transport al oxigenului şi a substanţelor nutritive în tot corpul. Boala venoasă cronică este o afecţiune comună care afectează venele membrelor inferioare care fac posibilă circulaţia sângelui spre inimă. Sistemul de funcţionare presupune pomparea continuă a sângelui, prin deschiderea şi închiderea valvelor, direct răspunzătoare de coordonarea fluxului sanguin. De asemenea, valvele venelor normale controlează totodată şi presiunea în venele mici de la nivelul picioarelor. Problema apare atunci când sângele nu circulă corect şi se întoarce în venele picioarelor, acolo unde, dacă presiunea asupra venelor este mare, acestea se pot sparge şi cauzează dureri sau chiar probleme severe cum ar fi tromboflebita. Cunoscute şi sub numele de varice, aceste umflături de culoare roşiatică dau puternice dureri, senzaţia de picioare grele, dar şi disconfort cauzat de aspectul inestetic.
Este foarte important să recunoaştem şi să înţelegem că o alimentaţie sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat vor creşte în principal calitatea vieţii, dar ne vor determina să ne simţim şi mai tineri. Circulaţia sângelui poate fi îngreunată şi din cauza expunerii îndelungate la monoxidul de carbon din fumul de ţigară, pereţii vaselor se deteriorează şi permit depunerea de grăsimi asemenea unor cheaguri, astfel că fluxul sanguin nu îşi urmează cursul normal. La nivelul sistemului circulator al picioarelor, se întâlnesc următoarele afecţiuni strict legate de dependenţa de fumat, date în principal de slaba oxigenare şi nutriţie.
Boala Buerger – afecţiune des întâlnită la fumători care constă în întreruperea circulaţiei sângelui la nivelul picioarelor, mai cu seamă la nivelul degetelor, de cele mai multe ori ducând la cangrenă şi la amputarea zonei afectatate.
Cangrena – apare de cele mai multe ori în ţesuturile slab vascularizate. În plus, întroducerea fumului de ţigară în organism opreşte circulaţia oxigenului în limite normale, astfel că acesta nu va mai ajunge în cantităţi normal în zone precum degetele picioarelor. Ca urmare, pielea se înnegreşte şi ţesutul devine mort, fiind necesară intervenţia chirurgicală.
Insuficientă venoasă cronică – afecţiune ce dă în principal mari dureri de muşchi în urma unui efort, din cauza neoxigenarii corespunzătoare a acestora.
Ulcer varicos şi răni dureroase – afecţiuni cauzate de nutriţia precară de la nivelul vaselor de sânge, reducerea elasticităţii acestora prin deficitul de vitamina E, dar şi de vitamina C.
Ţigara conţine un cocktail din peste 4.000 de substanţe cancerigene, dintre care cele mai nocive sunt: gudron, nicotina, arsenic, cadmiu, crom – adevărate arme la nivel micro de distrugere în masă.
Efectele negative ale principalelor ingrediente din ţigară sunt următoarele:
Gudron – atunci când este inhalat, în sânge intră o combinaţie toxică de particule. Pe pereţii vaselor de sânge se depozitează ca un reziduu lipicios, îngreunând circulaţia sângelui.
Arsenic – pentru prima oară a fost folosit ca otravă, în scop criminal, apoi în domeniul militar s-a descoperit că prin arderea arsenicului se formează un fum toxic prin care inamicii sunt ţinuţi la distanţă.
Cadmiu – substanţa ce se utilizează în principal în fabricarea bateriilor; fumătorii reţin în corp de două ori mai mult cadmiu decât nefumătorii; dăunează în procesul de refacere celulară, astfel că vesele de sânge devin mai sensibile la rupere.
Crom – este foarte periculos, persoanele expuse unor cantităţi însemnate de crom sunt predispuse la cancer pulmonar. Cercetarorii au demonstrat că această substanţă prezentă în lacuri şi vopseluri distruge ADN-ul.
Monoxidul de carbon – un gaz inodor şi incolor, dar cu importante daune la nivel circulator. Împiedică bună circulaţie a oxigenului şi face ca organele vitale să nu primească o cantitate corespunzătoare.
Se recomandă un regim de viaţă echilibrat, astfel că pentru o bună circulaţie a sângelui, în alimentaţia zilnică trebuie incluse alimente ce conţin vitamina E, furnizoare de nutrienţi şi antioxidanţi, alimente precum: seminţe de floarea soarelui, de dovleac, migdale, alune de pădure, broccoli, avocado, pătrunjel, măsline, varză Kale.
De asemenea, apa (2L/zi) trebuie considerată că principala sursă de oxigen, dar şi practicarea unui sport sau a mersului pe jos trei din cele 7 zile ale săptămânii. În acest fel, sângele se oxigenează corespunzător şi nu numai că se va îmbunătăţi circulaţia saguina, dar se va remarca şi o stare de bine generală.
