Un timişorean dă de pământ cu autorităţile locale: Reabilitarea malurilor Begăi putea fi făcută mai frumos cu aceiaşi bani FOTO

Cu nicio lună în urmă, primarul Timişoarei, Nicolae Robu posta în grupul său privat de Facebook filmarea realizată de Vocea Timişului, referitoare la demararea lucrărilor de amenajare a malurilor Canalului Bega. Aşa cum era de aşteptat, nu toţi timişorenii aprobă întru totul acest proiect, dar unul dintre ei „iese” în evidenţă, nu prin comentarii siropoase sau injurioase ci chiar prin profesionalismul cu care tratează subiectul.

„Sunt un cetăţean obişnuit şi nu reprezint nici o organizaţie sau partid politic. Însă am luat multe bobârnace verbale ba din stânga, ba din dreapta. Şi toate astea doar pentru ca încerc să fiu „vertical”, nepărtinic, să judec cu propriul creier, să refuz îndoctrinarea, etc.” ne-a spus simplu Milenco Martinov, cel care studiază îndeaproape acest proiect, cu bune şi cu rele.

„Mă bucur nespus de mult că într-un final s-a deschis şi acest subiect pe FaceBook (mă refer la lucrările de pe malurile Canalului Bega şi nu la discuţiile aprinse de deasupra, inutile şi neavenite care seamănă leit cu cele ale clasei politice). Da, totul va fi foarte frumos dar putea fi şi mai frumos cu aceiaşi bani. Legat de această lucrare mereu ni se spunea de către fosta administraţie (Ciuhandu) că vom avea o continuitate pe malurile Canalului Bega, atât pentru pietoni cât şi pentru biciclişti. Lucru firesc de altfel numai că lucrurile nu stau aşa întru tot. Vom avea destule „discontinuităţi” de-a lungul malurilor unde ne vom intersecta cu şoselele, cu semafoarele sau cu zebrele, în cel mai fericit caz. Oprelişti în care „călătoria” noastră cu bicicletele, plimbarea, mersul alert sau joggingul se vor întrerupe… Deşi există locuri unde se putea obţine continuitatea, acest lucru nu s-a făcut, respectiv nu s-a proiectat. De ce? Habar n-am! Probabil din nepăsare!… La podul Mihai Viteazul (Calea Dorobanţilor-Andrei Şaguna, foto stânga), deşi s-a creat spaţiu de subtraversare de către proiectantul podului pe ambele maluri, această facilitate NU ESTE FOLOSITĂ la „reabiliatrea malurilor” pentru continuitate ci s-a ales soluţia traversării la nivel cu calea rutieră şi cu… tramvaiele! Nu-mi explic care ar fi motivaţia acestui gest!” a scris bărbatul în ziua imediat următoare după postarea primarului Robu.

Martinov şi-a văzut în continuare de treabă şi a explicat deficienţele acestui proiect de reabilitare pas cu pas, următorul obiectiv fiind „La Podul Dacilor (Piaţa Badea Cârţan) avem aceeaşi situaţie. Deşi atât Podul Mihai Viteazul cât şi Podul Dacilor au fost reconstruite în ’88-’89, amândouă fiind prevăzute cu subtraversări de către proiectanţii lor, această facilitate nu este folosită nici în cazul Podului Dacilor. Şi aici este preferată traversarea la nivel cu calea rutieră şi cu tramvaiul, traversare în forma literei U, adica trei zebre…” critică acesta actualul proiect, unul care nu va mai fi modificat din câte se pare. În imaginile din galeria foto poate fi văzută şi schiţa celor trei treceri de pietoni pe unde bicicliştii vor fi nevoiţi să ocolească… pe jos (imaginile de deasupra, prima – trecerea în formă de „U”, iar cea de-a doua imagine arată schiţa proiectului).

Urmează apoi: „La Podul Decebal (cel de la Băile Neptun) avem iarăşi o situaţie semi-ciudată. Aleea pietonală va subtraversa podul iar pista de biciclete va traversa Bulevardul Revoluţiei la nivel cu calea rutieră şi liniile de tramvai. În realitate bicicliştii se vor deplasa pe sub pod, pe aleea pietonală dacă aceasta va fi într-adevăr şi executată… Putem observa că pe malul sudic nu avem nicio lucrare de reabilitatre… Iată ce frumos va fi!!!” mai spune Martinov.

„La rând vine Pasarela dintre Parcul Poporului şi Parcul Copiilor. Aici putem observa că atât pista pentru biciclete cât şi aleea pietonală de pe malul sudic care vin dinspre Michelangelo se termină brusc. „La revedere” continuitate pâna la Uzina electrică… Oare de ce??? N-am niciun răspuns la această întrebare însă cred că „va fi foarte frumos!!!”…” spune ironic bărbatul (foto – dreapta).

La Podul Michelangelo (foto – stânga), „legat de lucrările de reabilitare a malurilor, aici avem o continuitate perfectă şi simetrică lipsind doar legăturile cicliste cu pistele de pe pod…”

Urmează Podul Andrei Şaguna. „La Podul Andrei Şaguna (cel dintre B-dul Mihai Viteazu şi B-dul Ferdinad numit în trecut Podul Tinereţii şi Podul Episcopilor, lucrurile stau de asemenea foarte bine, folosindu-se subtraversările existente. Lipsesc legăturile cicliste cu pistele de deasupra” specifică Martinov (foto – dreapta).

„La Podul Traian, din apropierea Pieţei Maria lucrurile sunt puţin mai complicate. Subtrecerile podului sunt zidite (provizoriu) iar conform proiectului aceste subtreceri vor fi folosite, pe malul sudic în ambele variante iar pe malul nordic doar de biciclişti. Mi-e greu să cred că subtrecerea de pe malul nordic va fi „deblocată” având în vedere că ea este zidită din perioada ceauşistă, acolo fiind înfiinţată magazia unde restaurantul Vaporul îşi depoziţa butoaiele de bere mulţi ani de zile. Tare aş vrea s-o văd şi pe asta! Apoi avem mesele de la Vaporul pe malul apei. Dincoace, pe malul sudic avem „cutea” Medicinei 2 care merge până la Bega, care devine un obstacol pentru alee şi pistă. După cum se poate vedea din proiect, aleea va merge pe mal însă pista va urca şi trece prin faţa clădirii Medicinei 2 şi a altor „acareturi” de pe acolo, unele uitate de lume” (foto – stânga).

Ajungem şi la „Podul Ştefan cel Mare, care a fost (re)construit în 1956-57 şi nu a fost prevăzut cu subtreceri normale ci cu unele „tehnice” dar care ar putea servi pentru trecerea pietonilor sau a bicicliştilor. Varianta aleasă de proiectant este pe deasupra, la nivel cu calea rutiera, şi cu liniile de tramvai. Însă cum stau lucrurile acum, n-avem trecere de pietoni la piciorul podului ci pe aliniamentul trotuarului. Iarăşi ceva de genul literei U ca şi în Badea Cârţan, la Podul Dacilor. Aceeaşi soluţie pe ambele maluri” (foto – dreapta).

Povestea continuă cu „Podul Eroilor, construit în 1938 iar în 15 noiembrie 1942 trecea peste el prima linie de firobuze din oraş şi de pe actualul teritoriu al României. Nici acest pod nu este prevăzut cu subtraversari şi în consecinţă se va traversa pe deasupra, la nivel cu calea rutiera. Lucru deosebit de incomod mai ales pentru biciclişti pentru că vor trebui să se oprească din pedalare şi să coboare din şaua bicicletei conform Codului Rutier care prevede expres acest lucru. Deci, iarăşi întrerupere!”

„La Podul Muncii (Bul Iuliu Maniu – Pop de Băseşti) nu există nici un fel de probleme cu subtraversarea deoarece spaţiul de sub pod este extrem de generos” continuă bărbatul, care dă dovadă de o implicare mai mult decât interesantă în acest proiect.

„La Pasarela Gelu lucrurile sunt din nou relativ simple. Există acolo o ţeavă de gaz care încurcă lucrurile însă cred că va fi coborâtă pentru a se putea trece peste ea. În schimb în zona acestei pasarele, pe malul sudic, digul este mai înalt decât şoseaua de lângă cu aproximativ 1-1,5 metri oferind un „peisaj” nu tocmai plăcut ochiului. Digul este inutil atât de înalt, nu se justifică deoarece stăvilarul de la Sânmihaiu Român, cel care reglează nivelul apei din canal pe teritoriul oraşului se află la o cotă net inferioară iar un eventual surplus de apă s-ar revărsa peste stăvilar” (foto – stânga).

„Şi în sfârşit am ajuns şi la Podul Modoş, cel de cale ferată din zona Solventul. Până la acest pod ar trebui să se desfăşoare actualul proiect de reabilitare a malurilor. Însă într-o discuţie amicală cu muncitorii de pe şantier, aceştia mi-au spus că ei ştiu că pe malul sudic doar până la „golf” vor merge cu lucrarea iar pe malul nordic lucrarea va fi şi mai scurtă, acolo existând fosta bază sportivă a Solventului şi că ar fi ceva probleme cu acel teren, teren peste care nu se poate trece. Mi-ar place să aflu adevărul despre cele relatate mai sus. De la Podul Modoş în aval va continua pista pentru biciclete însă pe un proiect al Consiliului Judeţean Timiş, tot cu fonduri europene. Subtraversarea se va face pe o structură de sprijin din beton armat pe lângă firul apei. Am „parcurs” cam toate podurile şi am scos în evidenţă deficienţele proiectului aflat în execuţie. Nu ştiu în ce măsură se poate interveni însă, în mod sigur, ulterior ne vom lovi cu toţii de aceste deficienţe” încheie Milenco Martinov, care susţine că imaginile aferente aparţin proiectanţilor (foto – dreapta).

Bărbatul are şi o soluţie cel puţin interesantă pentru Ştefan cel Mare: „Pentru că zilele trecute am citit în presă despre lărgirea Podului Ştefan cel Mare de pe Bulevardul Dragalina, iată o propunere poate puţin ciudată pentru unii dar este de efect şi cu costuri minime. Ştim că bulevardul Dragalina este un bulevard lat şi, în consecinţă, oricât vom lărgi podul, el nu va fi lat cât bulevardul. Propunerea mea constă în construirea a două pasarele prin stânga şi dreapta podului pe aliniamentul trotuarelor de pe Dragalina. Actualele trotuare de pe pod se pot transforma în benzi de circulaţie cu condiţia ca structura podului să reziste în acest scop. Iată şi o „schiţă” personală. Pe lângă faptul că ar fi o variantă mai ieftină de a „lărgi” Podul Ştefan cel Mare, ar fi şi o variantă unică în România sau chiar în Europa de Est” încheie bărbatul, care mai are „idei” pentru oraşul în care-şi duce zilele, însă şi aşa spaţiul ocupat de acest material este enorm pentru un articol de presă (foto – jos).

Acesta este un om în faţa căruia ne scoatem pălaria în semn de respect. Acesta este adevăratul spirit al locuitorului Timişoarei! Felicitări stimate domn, atât din partea cititorilor prezenţi în grupul primarului Robu, cât şi din partea noastră, Vocea Timişului.