Luni am asistat la, poate, cea mai mai penibilă situație din istoria recentă a fotbalului timișorean de ligă secundă. Ajuns la meciul dintre Poli Timișoara și FCM Târgu Mureș nu am avut nici un scaun pe care să mă așez, la masa presei. De ce? Simplu. Pentru că în locul jurnaliștilor tronau, în mare parte ”sămânțarii” tribunei a II-a, asta în condițiile în care Poliția Locală este mandatată să aibă în ”grijă” și de această bucată de stadion, nu doar spectatorii și intrările pe Dan Păltinișanu.

Pe o vreme mohorâtă, la o temperatură de vreo 14 grade, avea să se dispute, luni, 13 mai 2013, partida de fotbal dintre ACS Poli Timișoara și FCM Târgu Mureș. Vremea părea mai mult decât prielnică unui meci de fotbal, asta până să înceapă să picure, iar asta se întâmpla cu doar câteva minute înainte de fluierul de debut al meciului. Odată cu noul ”fenomen”, publicul prezent la tribuna a II-a a arenei ”Dan Păltinișanu” și-a găsit unde să se adăpostească – pe scaunele destinate jurnaliștilor, amplasate, așa cum scrie la carte, la ”Masa Presei”.

Nu discutăm acum despre faptul că arena bănățeană oferă oamenilor de presă condiții demne de liga a IV-a în țările civilizate, zona fiind ”deschisă” din toate punctele de vedere, fapt deloc confortabil, mai ales în cazul comentatorilor radio și tv pe a căror fundal se aud mai mereu toate apostrofările ”oferite” de public jucătorilor, conducătorilor sau oricărui alt membru  indiferent al cărei echipe este, sau de vântul care bate din toate părțile. Dar discutăm despre faptul că, pe Dan Păltinișanu, de când Politehnica nu mai joacă în primul eșalon fotbalistic al patriei, se întâmplă ca ”paza” să fie asigurată de Poliția Locală. O Poliție Locală care, atunci când nu e cazul, vine cu efective ce depășesc cu mult numărul de spectatori dintr-o peluză sau chiar tribună, iar atunci cânt trebuie să-și facă treaba, nu o fac nici măcar cât o făceau foștii ”stewarzi” din ”era Iancu”.

Așadar, luni, ajung și eu la stadion, ca tot omu de presă, să-mi fac datoria. Greșeala mea, nu am ajuns așa cum o făceam la meciurile din Europa League, cu o oră și jumătate înaintea partidei, dar ce să fac acum, acolo, atâta vreme. Am ajuns la fix un minut după fluierul de start, pe care chiar îl auzisem în timp ce urcam pe scările atât de ”perfecte” ale Marelui Oval bănățean, iar la intrarea în ceea ce se numește, în mod oficial, Masa Presei, STUPOARE! Toate locurile ocupate. În prima fază mă gândeam că e un meci atât de important încât au venit toți colegii de breaslă din zonă, iar eu mă voi așeza, cel mai probabil, ”pe lângă”. Arunc o privire în jurul meu și constat, cu altă STUPOARE că 80% din cei prezenți nu au nici măcar o coală de hârtie la îndemână, să nu mai vorbim de un laptop sau alte ustensile necesare redactării unui material. Ce aveau în schimb o mare parte dintre cei prezenți acolo? SEMINȚE! Și atunci mi-am dat seama că tăbărâseră spectatorii din tribuna a II-a pentru a se feri de ploaie. În momentul cu pricina căutam un polițist local, care, în mod normal trebuia să stea la cele două margini ale locației amintite, verificând accesul persoanelor acolo. Binențeles că polițiștii lipseau cu desăvârșire. Desigur, oamenii, simplii spectaori n-au nici o vină, sau mă rog, vina lor e nesemnificativă față de cea a polițiștilor care sunt aduși la stadion pentru a… privi meciul, în cel mai fericit caz.

La doar câteva minute după mine, mai apare un coleg, care, spre deosebire de mine, s-a gândit la ”varianta de rezervă”. Pune mâna pe telefon și-l sună pe ofițerul de presă al ehipei de fotbal. Omul, a apărut în maxim un minut, lăsându-și treaba lui, pentru a face treaba poliștilor! Jalnic. Nu e treaba ofițerului de presă să facă ”curat” la masa presei ci să aibă contact profesional cu presa, așa cum se și întâmplă. Acesta i-a invitat politicos pe câțiva dintre spectatori să-și reia locurile din tribune, dar binențeles că majoritatea acestora nu s-au sinchisit să plece, în schimb, lăsând la ”Masa Presei” mormane de semințe. PENIBIL!

Unde era Poliția Locală în tot acest timp? La semințe probabil…

PS: Nu are rost să amintim faptul că, de exemplu, pe arena celor de la CFR Cluj, nimeni nu mănâncă semințe și nici nu scuipă cojile acestora pe capul cuiva, iar asta poate fi o lecție… de civilizație!

ATENȚIE! STADIOANELE, indiferent cum arată ele, sunt locuri unde se dipută DIFERITE SPECTACOLE, indiferent din ce domeniu, NU CIRC!

Foto: Sebastian Tătaru