Câţiva prieteni ai lui Dvořak l-au rugat să scrie un concert pentru violoncel, dar întotdeauna a refuzat pretextând, în mod surpinzător, că violoncelul este un instrument de orchestră şi nu unul solistic. Decizia de a compune un asemenea concert a luat-o când a văzut un concert pentru violoncel scris de un prieten, Victor Herbert, profesor la Conservatorul Naţional din New York, unde Dvořák era director. Astfel s-a născut o capodoperă. Partea solistică este foarte bine adaptată timbrului violoncelului, cu toate că stilul este unul simfonic, în care orchestra nu are numai rol de acompaniator. De altfel, compozitorul a interzis adăugarea de cadenţe solistice, tocmai pentru a nu altera structura creaţiei şi unitatea ei. În schimb, a introdus spre final un solo de vioară, alături de discursul violoncelului. Premiera a fost în 1896, la Londra, sub bagheta compozitorului, interpretul fiind Leo Stern. Vineri seara, această capodoperă a genului concertant va fi interpretată de violoncelistul Fenyö László.
Mozart a compus multe mise dintre care doar 16 au fost terminate integral. Printre ele şi Misa în do major, în catalogul Köchel aflându-se la numărul 317. Manuscrisul este datat 23 martie 1779, probabil fiind destinat a fi interpretat la serbările religioase de Paște din acel an, la care era anunţată participarea Arhiepiscopului. Un argument pentru faptul că era destinată acelei ocazii, este faptul că această misă nu este lungă, ştiut fiind faptul că Arhiepiscopul îşi manifestase dorinţa ca acest tip de lucrări să nu dureze mai mult de 45 de minute. Mozart a renunţat, în acest caz la obişnuitele fugi finale din părţile Credo şi Gloria, obicei la care a revenit imediat după ce şi-a dat demisia din slujba de muzician al Arhiepiscopului Colloredo.
Este de menţionat că partitura nu conţine discurs muzical pentru compartimentul violă, o tradiţie curioasă pentru bisericile din Salzburg din aceea vreme. La câteva luni după moartea lui Mozart, misa a fost interpretată la încoronarea Împăratului Francisc I al Austriei. Cei care au copiat notele pentru acest eveniment au scris ca titlu în set — „Pentru Celebrarea Încoronării Maiestăţii Sale Francisc I, Împărat al Austriei”. Acesta este motivul pentru care misa a rămas cunoscută în istoria muzicii cu numele de – Misa Încoronării.
Soliştii concertului vocal-simfonic sunt: soprana Ana Maria Stănoia, mezzosoprana Cosmina Şerban, tenorul Remus Alăzăroaie şi basul Lucian Oniţa. Participă orchestra simfonică a filarmonicii şi corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea. Ultimul concert al acestei stagiuni a Filarmonicii Banatul va fi dirijat de maestrul Inhyeok Jeong.
