Banca Națională a României aduce trei tipuri de argumente pe baza cărora propune președintelui României o decizie de retrimitere a Legii Dării în Plată către Parlament și/sau de verificare a constituționalității acesteia. ”Este vorba despre argumente de stabilitate financiară, juridice și de natură etică”, a declarat viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
Argumente de stabilitate financiară
”Voi începe cu o serie de clarificări terminologice privitoare la noțiunea de credit ipotecar. În fundamentarea proiectului de lege dar și în dezbaterile publice, aceasta noțiune, precum și o serie de cifre privind estimări ale numărului de debitori au fost vehiculate fără suport, riscând inducerea în eroare a opiniei publice. Venim să corectăm acest lucru”, menționeaza Olteanu.
Se pot identifica trei categorii de credite cu garanții sub formă de ipotecă:
• creditul ipotecar este creditul la care s-a constituit ipotecă pe imobilul cumpărat (credite pentru achiziția de locuințe);
• creditul pentru alte investiții imobiliare este creditul care se obține pentru construcția de imobile, caz în care nu se poate institui ipotecă pe bunul ce se va construi, dar se instituie pe alte bunuri imobile;
• alte credite cu garanții imobiliare – se referă la credite de consum, descoperiri de cont etc. care sunt acoperite cu garanții imobiliare (clădiri rezidențiale, clădiri comerciale, terenuri, alte ipoteci imobiliare).
”În forma actuală, Legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiară și funcționarea instituțiilor de credit si putind conduce la costuri pentru contribuabil. Analizele ce stau la baza acestei evaluări sunt mai curând optimiste, întrucât nu pot evalua, în stadiul actual, decît efectele de runda întâi ale propunerii. Deși Legea prevede posibilitatea aplicării prevederilor acesteia în relațiile juridice dintre persoanele fizice și instituțiile de credit, potrivit propunerii actuale, darea în plată ar putea fi efectuată și în cazul creditelor acordate unor persoane juridice, dacă există un codebitor persoană fizică, obligat în solidar cu entitatea împrumutată. Cazurile practice sunt numeroase – vorbim de creditele acordate companiilor pentru care, pe lângă alte garanții, s-a oferit și o garanție personală a acționarului. Acesta constatare reprezintă un element de analiză nou, rezultat din evaluarea atentă a textului legii. Este remarcabil câte consecințe neintenționate, contrarii scopului anunțat, pot rezulta dintr-o propunere insuficient fundamentată”, a explicat ”vicele” BNR.
Argumente juridice
Cu privire la argumentele juridice, Olteanu a menționat neconstituționalitatea, având în vedere că dreptul creditorului este un drept legitim, nu unul care provine dintr-o clauză abuzivă. El a vorbit și de caracterul retroactiv al Legii, care, în opinia sa, va pune în discuție un principiu fundamental al coexistenței sociale, și anume contractul semnat sau cuvântul dat.
Încălcarea Directivei 2014/17/UE este un alt argument adus de BNR în solicitarea sa. „După cum arată și comunicatul MAE, propunerea de față nu reprezintă o transpunere a Directivei 17, chiar dacă o asemenea susținere se regăsește în expunerea de motive. Mai mult, o serie de prevederi ale propunerii sunt contrare Directivei”, a explicat Olteanu. El s-a referit la faptul că Directiva nu impune obligatoriu darea în plată, se aplică doar creditelor pentru locuință, doar creditelor contractate de consumatori și nu se aplică retroactiv.
Argumente etice
– se aplică oricărei persoane, indiferent de avere și venituri, și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu;
– se aplică oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință, fie că e vorba de terenuri sau de dezvoltări imobiliare cu scop comercial;
– se aplică oricărei situații locative a debitorului, indiferent că locuiește în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative.
”Acest lucru nu este moral. Măsurile excepționale, și iertarea de datorii este o măsură excepțională, trebuie aplicate numai în situații excepționale, precum este cea a debitorului care riscă să rămână fără locuință datorită imposibilității de a își plăti creditul. Pentru a păstra buna credință la baza relațiilor sociale este necesar ca regula îndeplinirii obligațiilor asumate să fie respectată de toți cei în măsură să o facă.
În același fel, trebuie să luăm în considerare efectele unei asemenea legislații asupra celor ce vor veni. Cred că a devenit un lucru general acceptat ca o consecință a adoptării legii, așa cum a fost trimisă la Președinție, ea va face cu mult mai greu accesibile creditele ipotecare pentru cei ce vor dori să cumpere case în viitor. În cazul creditelor ipotecare acordate în condiții de piață, este de așteptat ca avansul solicitat debitorului să ajungă undeva între 35% și 50%, ceea ce va fi de nesuportat. Creditul de tip „prima casă” va dispărea cu totul, câtă vreme garanția statului nu va mai putea fi acceptată, ea fiind stinsă prin efectul legii în cazul unei decizii de dare în plată. Altfel spus, această soluție legislativă are consecințe dramatice asupra șanselor generației viitoare de a dobandi o casa accesând un credit ipotecar”, a mai spus Olteanu.
[responsive_youtube https://www.youtube.com/watch?v=-WmN8dcDJlQ&sns=fb]
