Indiferent de propaganda care incearca sa ne inoculeze ideea ca regimul comunist a fost necontestat timp de jumatate de veac sau ca traiul sub dictatura a fost considerabil mai bun, faptele oamenilor care au trait in acele vremuri spun o cu totul alta poveste.
Regimul a supravietuit prin minciuni si disimulare, iar exponentii sai postdecembristi au infectat cu aceeasi fatarnicie noile generatii, care nu au avut ocazia sa simta pe propria piele ce insemna de fapt binele comunist.
Inca de la inceputul instaurarii regimului, romanii de rand si-au facut simtita impotrivirea fata de conducatorii impusi de Moscova.
Tratati cu ostilitate, comunistii nu au putut decat sa apeleze la represiuni si violente, cu speranta ca asa vor supune poporul. Insa, cu toate eforturile lor, nu au putut frange pe de-a intregul vointa de lupta a oamenilor.
Lupta pentru libertate nu se uita
Ne aflam in anul 1956, la sfarsitul lunii octombrie. Republica Ungara traieste convulsiile revolutiei.
Manifestatiile organizate de studenti unguri au raliat poporul. Dupa doar doua zile de proteste violente regimul comunist se prabuseste. In tara noastra autoritatile incepusera deja sa ia masuri pentru a preveni o eventuala rabufnire.
Regimul dictatorial este ingrijorat
Politica falimentara a lui Gheorghiu-Dej, reprimarile brutale ale politiei secrete cuplata cu parazitismul Uniunii Sovietice au creat nemultumiri grave in randul populatiei.
Furtul praticat de URSS in Romania prin sovromuri, prezenta trupelor sovietice si inrobirea tarii sub comunisti provocau insatisfactii profunde.
Studentii resimteau si ei nu doar apasarea sovietica, dar si flagelul saraciei care se instapanise in intreaga tara.
Situatia era deosebit de periculoasa in Timisoara unde vestile despre ceea ce se petrecea in tara vecina ajunsesera la urechile studentilor si spiritele incepeau sa se agite.
Sunt anulate orice fel de intruniri si evenimente culturale pentru a-i impiedica pe studenti sa se stranga mai multi la un loc.
In acest rastimp activistii de partid clamau o imbunatatire in perioada imediat urmatoare a conditiilor in invatamantul universitar pentru a dezamorsa situatia.
Sunt puse in miscare motoarele propagandistice care inunda cu stiri legate de o contrarevolutie in Republica Ungara a bandelor de teroristi degenerati.
Eforturile sustinute de izolare a focarului timisorean prevesteau ca autoritatea regimului se clatina in oras.
Pe 26 octombrie profesorii facultatilor timisorene sunt instruiti sa imparta studentii in grupe care urmau a fi chestionate cu privire la evenimentele din Republica Ungara si la atitudinile fata de autoritatile comuniste romanesti, pentru a-i depista pe cei care s-ar dovedi potrivnici regimului.
Studentii nu se lasa manipulati
Tinerii au boicotat aceste intalniri in felurite moduri. Teodor Stanca, Caius Mutiu si Aurel Baghiu si-au convins colegii din anul V al Facultatii de Mecanica sa se prezinte toti odata.
Nu mica a fost mirarea cand in sala si-au facut loc peste o suta de tineri spre privirile consternate ale asistentului care urma sa prezideze. Totusi, sedinta a fost tinuta.
Studentii la inceput au cerut socoteala pentru propaganda mincinoasa din ultimele zile, ca mai apoi discutiile sa degenereze, tinerii incepand sa condamne regimul de la Bucuresti pentru defaimarea revolutionarilor unguri si sa le recunoasca ca legitima lupta pentru libertate, care izvora din aceleasi conditii precare ce se resimteau si in propria tara.
Memoriul de la Timisoara
Tot aici se naste ideea unei intruniri cu reprezentanti ai puterii pentru a face cunoscute nemultumirile lor. In zilele urmatoare Teodor Stanca redacteaza memoriul care trata probleme de larg interes.
Intr-una din lucrarile sale „Remember 1956” apare si textul cu cererile studentilor, de unde a fost si preluat. Punctele sale erau urmatoarele:
1. Lichidarea definitiva a cultului personalitatii.
2. Desfiintarea actualului sistem de norme din industrie ca fiind necorespunzator.
3. Desfiintarea cotelor si reducerea impozitelor care ruineaza taranii cu gospodarii individuale.
4. Ridicarea salariilor si in special a salariului minim in concordanta cu preturile existente.
5. Reconsiderarea sistemului de acordare a burselor pentru elevi si studenti.
6. Retragerea imediata a trupelor sovietice stationate pe teritoriul Romaniei.
7. Incheierea de conventii si contracte economice cu toate statele, inclusiv cu cele capitaliste si publicarea acestora.
8. Libertatea presei si a cuvantului.
9. Scoaterea limbii ruse din invatamant ca limba obligatorie si studierea la alegere a unei limbi de circulatie internationala.
10. Reducerea orelelor de marxism si economie politica.
11. Autonomie universitara.
12. Imbunatatirea conditiilor de viata ale studentilor.
13. Publicarea continutului „Memoriului” in presa locala si centrala.
14. Dezbaterea publica a acestor probleme si a altora de acelasi interes.
15. Abtinerea autoritatilor de la masuri coercitive impotriva semnatarilor memoriului.
Studentii planuiesc pentru data de 30 octombrie o mare intrunire unde memoriul urma sa fie prezentat reprezentantilor puterii de stat, insa autoritatile aveau planuit cu totul altceva.
Nu rata partea a doua a documentarului despre manifestatiile studentesti de la Timisoara, care va fi publicata miercuri.
sursa www.ziare.com
