Ministerul Sănătății, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătăți, a lansat, ieri, planul-cadru național pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030.
Planul a fost elaborat în concordanţă cu ”Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale”, adoptat de Adunarea Generală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 2016.
Planul-cadru național pentru controlul hepatitelor virale urmărește crearea unui cadru de intervenție bazat pe dovezi pentru un răspuns cuprinzător și sistematic al sectorului de sănătate la hepatitele virale, luând în considerare contextul, nevoile și prioritățile naționale.
Scopul Planului-cadru național este acela de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidității și mortalității prin hepatite virale și complicații ale acestora și prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament.
Au fost stabilite patru direcții strategice pentru planificarea și implementarea intervențiilor de sănătate publică împotriva hepatitelor virale:
- Informare şi comunicare: dezvoltarea unui sistem strategic și solid de informare pentru a cunoaște și înțelege situaţia epidemiologica hepatitică virală și a formula intervenții țintite. Elaborarea și implementarea unei strategii de comunicare și conștientizare, ca element de prevenție primară.
2. Intervenții cu impact:
- Asigurarea accesului universal și gratuit la servicii de calitate pentru prevenirea transmiterii hepatitelor virale
- Asigurarea accesului universal sistematic la depistarea infecției cu virusuri hepatitice prin implementarea unor măsuri și campanii sistematice la nivel național de depistare
- Asigurarea accesului universal și gratuit la tratamentul hepatitelor virale B și C
- Dezvoltarea serviciilor complementare tratamentului antiviral pentru pacienții cu complicații și comorbidități
Furnizarea echitabilă a serviciilor: cele mai eficace metode pentru furnizarea serviciilor către populații vulnerabile din zone geografice diverse cu accent pe echitate, pentru maximizarea impactului și a calității.
3. Cadrul de furnizare şi bugetare a serviciilor:
- Programe de screening pentru grupurile populaționale expuse la risc
- Instruirea furnizorilor de servicii
- Realizarea de rețele integrate de furnizori de servicii
- Dezvoltarea și utilizarea de instrumente de contractare a serviciilor și produselor medicale
”Romania a facut paşi importanţi în lupta cu hepatita C, asigurând acces la terapii inovatoare cu o rată foarte mare de vindecare. Însa, lupta continua. De aceea, am considerat extrem de importantă realizarea unei strategii naţionale care să cuprindă totalitatea măsurilor pe care trebuie să le avem în vedere, astfel încât să câştigăm această batalie”, a delarat Sorina Pintea, ministrul Sănăătăţii.
Implementarea Planului-cadru național va fi realizată în parteneriat cu principalii actori implicați în prevenirea, supravegherea, controlul și managementul hepatitelor virale (parteneri guvernamentali, societăți medicale profesionale, parteneri din societatea civilă) iar pentru îndeplinirea obiectivelor Planului-cadru național se vor elabora periodic planuri de acțiune și se va dezvolta un mecanism de monitorizare și evaluare.
Implementarea Planului-cadru va fi coordonată din punct de vedere al deciziei strategice de către un comitet de coordonare intersectorial (cu o secțiune decizională și una de consultare publică), iar din punct de vedere tehnic, de un comitet tehnic multidisciplinar format din profesioniști de diferite specialități medicale, juriști și economiști și care va avea rol de analiză, evaluare și planificare.
Planul-cadru național va dispune de un mecanism de monitorizare și evaluare, în baza căruia Comitetul de coordonare va aprecia stadiul implementării și va putea recomanda Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate măsuri de îmbunătățire a controlului acestei boli la nivel populațional.
