Scopul Campaniei a fost de a stimula participarea activă a tinerilor la viaţa democratică europeană şi naţională, în special prin încurajarea participării la alegerile pentru Parlamentul European, în calitate de cetăţeni corect informaţi şi responsabili. Campania a avut un caracter nepartizan, asigurând reprezentarea echitabilă a tuturor părţilor.
Campania a fost implementată la nivel naţional, desfăşurându-se activităţi în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale ţării, fiind corelată cu campania europeană pentru stimularea culturii participative şi prezenţei la vot League of Young Voters Europe. În cadrul Campaniei au fost folosite atât metode non-formale de învăţare, cât şi cadre formale în timpul conferinţelor şi dezbaterilor cu reprezentanţii instituţiilor publice şi candidaţi pentru Parlamentul European.
În cadrul campaniei au fost desfăşurate:
– 9 seminarii regionale de informare, în toate regiunile de dezvoltare ale ţării, în care au fost implicaţi aproximativ 200 de tineri;
– 4 dezbateri regionale în Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureşti în care tinerii au reuşit să interacţioneze în mod direct cu 20 de candidaţi pentru Parlamentul European
– Formarea unei Ligi a Tinerilor Ambasadori pentru Participare, având 15 membri din toate zonele ţării şi 2 sesiuni de pregătire pentru aceştia;
– 30 de evenimente de multiplicare a mesajului campaniei organizate de Tinerii Ambasadori pentru Participare;
– 7.000 de broșuri li 5.000 de flyere informative diseminate în 8 oraşe mari din România;
– 23 de parteneriate încheiate cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi parteneri media;
– 2 conferinţe pentru participarea tinerilor la debutul şi finalul campaniei;
– Campanie de informare online cu o audienţă de circa 3.000 de views/săptămână pe canalele social media şi website;
– Identificarea principalelor priorităţi ale tinerilor la nivel naţional: calitate în educaţie, oportunităţi de job şi internshipuri de calitate, mobilitate în UE şi egalitate de şanse.
Campania a evidenţiat lipsa de exerciţiu participativ al tinerilor cu privire la implicarea activă în viaţa democratică şi reticenţa acestora cu privire la aspectele politice. Tinerii la nivel naţional manifestă un interes scăzut pentru dialogul constant cu autorităţile, iar reprezentanţii acestora nu sunt implicaţi în prioritizarea nevoilor tinerilor în agendele publice.
În ceea ce priveşte provocările întâmpinate în procesul de informare din cadrul campaniei s-a remarcat dezinteresul opiniei publice şi al mass-media pentru stimularea participării tinerilor în societate, dar şi lipsa unor programe politice care să vizeze în mod concret tinerii şi care să determine conturarea unui dialog constant între reprezentanţii autorităţilor publice, tineri şi organizaţiile neguvernamentale.
