Competiția pentru alegerea orașului care va reprezenta România se deschide în 2015, însă nimeni nu freacă menta şi, de cum au primit de veste, şi-au şi iscălit numele pe formularul de înscriere. Erau opt citadele, acum s-au făcut nouă. Cel mai nou aspirant la titlu este, desigur, Bucureştiul. Surprinzător fiind aici faptul că a durat atât de mult timp până să îmbuce şi ei din brânză. „Pă ei nu-i interesează despre restu’, ei vor decât să câştige şi să arate la toată ţara cine-i miezu’ României”. Reacţiile nu au întârziat să apară, bineînţeles, denotând un sufocant orgoliu bucureştean, „Adică sincer, nu cred că poate considera cineva că un orășel de provincie poate concura cu Micul Paris, cu multitudinea de teatre, galerii, muzee și restul actelor de cultură pe care noi, bucureștenii, le absorbim ca pe aer, zilnic, nu doar la ocazii speciale, când se îndură vreo trupă din capitală să treacă pe la noi.” redacta un destins domn pe blog-ul său. Nici cu prăjina nu le-ajungi la năsoi, dom’ne.
Regulamentul nu interzice candidatura unei capitale administrative, iar Bucureştiul dispune de bogăţie culturală şi monetară, dar când vorbim de comuniatate, asta-i altă mâncare de peşte, să specific somon ? Nu de alta, să nu indispunem burghezii. Aştept cu sufletul la gură şi tensiunea ridicată, primele activităţi ale oraşului în această direcţie, precum şi metodele ce vor fi abordate. Şase sectoare = şase primari = şase partizani ce nu au niciun numitor comun şi, probabil, sunt undeva în plop şi plopul în aer.
Printre cele, acum nouă oraşe, se numără şi Iaşi, Craiova şi Sfântu-Gheorghe. Iaşul are monumente istorice, însă restul lasă de dorit. „Apu iaca tu şi cauţ aişi?” Puneţi cumva în scenă o piesă interpretată de clanul Corduneanu ? Sau poate cu Stareţul de la Golia ce bagă banii din cutia milei la păcănele. Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii şi poate influenţa radical deciziile din viitor.
În numele Ţinutului Secuiesc şi-a depus candidatura şi Sfântul Aşteaptă … pardon, Gheorghe. În primul rând, până şi Google-ul este debusolat când cauţi oraşul, te bagă în religie, în d’ale Domnului. În al doilea rând, patrimoniul cultural de acolo se bazează pe două teatre, o bibliotecă, două muzee, două galerii de artă, iar cel mai important, acolo îşi desfăşoară activitatea Ansamblul de Dansuri „Trei Scaune”, le trebuia doar unul, la cap.
Ultimul, dar nu cel din urmă, căci am lăsat bomboana de pe colivă pentru final, în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană s-a înscris … Craiova. Aici nu ştiu de unde să încep. Îl avem în prim-plan pe un mare intelectual şi om de cultură, “Fulguţă”, nu ştiţi cine este ? Citez : „Bulibaşă al romilor din cartierul Faţa Luncii din Craiova, Fulguţă este cel mai bogat ţigan din Oltenia, cu o avere de 6,3 milioane de euro. A moştenit şefia peste cartierul Faţa Luncii de la tatăl său, “Fulgeran”, care în tinereţe era cel mai de temut dintre ţiganii din Oltenia”. Oare e şi el sponsor ? Mai apoi, mass-media anunţă că-Craiova se află sub dominația mai multor clanuri interlope care se măcelăresc între ei cu săbii, bâte și arme de foc, într-adevăr un focar de cultură acolo. Şi dacă o să câştigaţi vine şi Jean să bage o manea ? Poate peste alţi 15 ani când un oraş din România va avea şansa să devină Capitală a Culturii, deşi apa trece, ţiganii rămâne. Adio şi-un praz verde !
.Acest material este un pamflet şi trebuie tratat ca atare ( sau nu ).
sursa foto:media.realitatea.ro
