Universitatea de Politehnică din Timişoara face parte din reţeaua naţională „Romanian Atmospheric Research 3D Observatory” (RADO), reţea fundamentată pe utilizarea unor instalaţii de teledetecţie active şi pasive, ce au la baza tehnici avansate. România dispune de o reţea modernă de instalaţii de monitorizare la sol a atmosferei terestre, în cadrul căreia se reunesc centre universitare şi de cercetare de mare prestigiu: Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Optoelectronică, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea de Politehnică Timişoara.
Pe data de 29 martie 2014, din pricina unei furtuni, a fost generat un nor de praf în Sahara, ale cărui particule fiind purtate de cicloane spre Europa de Vest şi Centrală şi mai apoi, în partea estică. Asemenea fenomene pot avea repercursiuni cumulate asupra sănătăţii populaţiei, siguranţei aviatice sau funcţionarii instalaţiilor de valorificare a energiei solare. În acest context, au fost trase semnale de alarmă în mai multe ţări, printre care şi România. UPT fiind conectată direct la reţeaua internaţională EARLINET, au fost solicitaţi să monitorizeze aceste fenomene şi, respectiv, posibila evoluţia în oraşul de pe Bega. Staţia de la Garmisch, Germania, măsurase concentraţii ridicate, iar cei din Granada au avut deja parte de o ploaie murdară. Fenomenul a fost foarte intens în Marea Britanie, cauzând şi oprirea curselor aeriene. Conform prognozei, praful a ajuns deasupra României pe 4 aprilie, spre seară, deasupra Bucureştiului.
În prima zi a lunii aprilie, UPT a furnizat date pentru International Civil Aviation Organization, în cadrul unui exerciţiu internaţional pentru pregătirea reacţiei aviaţiei în cazul unei erupţii vulcanice periculoase. În acest context, Laboratorul multifuncţional din cadrul Centrului de Cercetare pentru Maşini şi Echipamente Termice, Transporturi şi Combaterea Poluării, alături de partenerii Universităţii Politehnice, au furnizat date pentru a determina concentraţia particulelor de praf de origine sahariană. Monitorizarea cu instrumentele standard ale laboratorului, în puncte şi la sol, acreditat RENAR, au arătat că nu s-au depăşit limitele maxim e admise.
În ciuda faptului că există un număr redus de publicaţii la nivel mondial privind influenţa prafului saharian asupra sănătăţii, există totuşi o serie de rezultate preliminare care arată cât de importante sunt astfel de cercetări. Particulele minerale aflate în suspensie în diferitele straturi atmosferice se pot redepune la nivelul solului sau pot genera nuclee de condensare şi aerosoli în atmosfera terestră. Astfel, o serie de proprietăţi deţinute de aceste particule pot constitui subiecte de interes şi cercetare, din moment ce la nivel mondial sunt înregistrate din ce în ce mai multe probleme de sănătate, în special ale aparatului respirator sau cardiovascular, cauzate de calitatea precară a aerului.
