Referitor la această evoluţie, guvernatorul BNR a atras recent atenţia că randamentele pe care le oferă titlurile de stat şi depozitele bancare româneşti, le-au făcut atractive pentru fondurile speculative, care se pot retrage însă oricând, provocând, la fel ca în primii ani ai crizei economice, deprecierea abruptă a leului, obligând banca centrală să contraatace puternic, prin cheltuirea a miliarde de euro din rezervele sale.
Piaţa s-a închis miercuri în jurul valorii de 4,3870 lei, ceea ce a creat un climat favorabil leului, la deschiderea de ieri dimineaţă. În aceste condiţii, euro a scăzut până spre 4,3840 lei, iar la ora 14:00 tranzacţiile se realizau la 4,3850 – 4,3880 lei.
La evoluţia pozitivă a leului au contribuit şi zvonurile conform cărora BNR va proceda, la întâlnirea de săptămâna viitoare a Consiliului său de Admininistraţie, la o reducere a rezervelor minime obligatorii în valută. Aceasta ar fi consecinţa măsurile de relaxare monetară luate luna aceasta de BCE, care a redus dobânda sa cheie la 0,15% şi a obligat băncile să plătească în cazul în care îşi plasează banii în depozitele sale.
Pe de altă parte, s-ar putea ca BNR să decidă, din toamnă, să treacă la un nou ciclu de reducere a dobânzii sale de politică monetară, care este în prezent la 3,50%, faţă de 4% la finele anului trecut.
Cursul dolarului american a scăzut de la 3,2302 la 3,2205 lei iar cel al francului elveţian de la 3,6123 la 3,6036 lei.
În regiune, moneda maghiară se deprecia în faţa euro la 306,8 – 308,5 forinţi iar cea poloneză se aprecia la 4,134 – 4,146 zloţi.
Perechea euro/dolar era stabilă, tranzacţiile realizându-se pe pieţele internaţionale la 1,3605 – 1,3640 dolari.
În piaţa la termen de la Sibiu, euro se tranzacţiona pe septembrie la 1,3611 – 1,3628 dolari iar uncia de aur pe august la 1.309 – 1.317 dolari.
