Mii de timişoreni s-au strâns astăzi la Catedrala Timişoara, pentru a lua agheasmă. Apa sfinţită a fost împărţită din butoaie mari, nu însă înainte de finalizarea slujbei de Bobotează, susţinute de către Mitropolitul Banatului, Ioan Selejan. Conform tradiţiei religiei creştin ortodoxe, apa sfinţită are o putere deosebită, ajutând la vindecarea bolnavilor, apărând de rele şi de primejdii credincioşii care o consumă.
Conform site-ului creștin ortodox.ro „Sărbătoarea Bobotezei este amintită din secolul al II lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. Menționăm că în primele secole, Bobotează era sărbătorită împreună cu Nașterea Domnului, pe 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV lea, cele două sărbători au fost despărțite: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Nașterii Domnului și 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.
Bobotează, ziua în care Hristos S-a descoperit lumii
Afară de cele grăite de Iisus la vârstă de 12 ani în templu, Hristos nu a săvârșit nicio minune și nu a rostit niciun cuvânt reținut de evangheliști. Începând cu Botezul Sau, Hristos iese din umbră și începe să propovăduiască. A primit botezul la 30 de ani, vârsta maturității la evrei.
Iisus a venit la Ioan și i-a cerut să-L boteze, nu pentru că avea nevoie de curățire de păcate, căci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinți creația. Că Mântuitorul nu a venit să primească iertare de păcate de la Ioan, reiese și din faptul că botezul lui Ioan îl ajută pe om să conștientizeze starea păcătoasă, însă, nu oferea iertarea. De aceea se și spune că era „spre iertarea păcatelor” (Luca 3, 3), pe care avea s-o aducă Hristos.
El primește botezul de la Ioan pentru a readuce Duhul Sfânt în creație. Prin căderea în păcat, omul Îl pierduse pe Sfântul Duh, așa cum ne mărturisește Sfântul Chiril al Alexandriei. Botezul Mântuitorului reprezintă momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fuseseră zăvorâte pentru om și pentru întreagă creație. Prin cuvintele din rugăciunea citită la Bobotează: „Astăzi firea apelor se sfințește…”, nu trebuie să înțelegem că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei peste toată apa care există în diverse locuri, ci doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru”.
