„În acest moment avem aproape 700 de kilometri de autostradă în operare. În 2016, cu siguranţă finalizăm şi vom putea circula pe Sibiu – Nădlac, pe Cluj – Borş, cu o excepţie între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău, care ar putea fi finalizată în 2017, pe Cluj – Târgu Mureş, Târgu Mureş – Făgăraş, Sibiu – Făgăraş, Făgăraş – Braşov în situaţia în care vom fi extraordinar de activi, dacă nu în 2017. Cu certitudine vor fi încă 250 de kilometri de autostradă în 2016″, a anunţat actualul ministru al Trasnporturilor, Ioan Rus.
În ceea ce privește deschiderea unor alte ”bucăți” de autostradă prevăzute pentru 2015, ministrul a precizat că lotul 2 al porțiunii dintre Nădlac și Arad (16,6 km), lotul 2 al sectorului dintre Timişoara și Lugoj (25,7 kilometri), dar și bucata dintre Gilău și Nădăşelu (8,7 kilometri) şi o porțiune de 4,9 kilometri din autostrada Bucureşti – Ploieşti vor fi date spre utilizare. Odată deschise aceste sectoare, timișorenii vor putea urca pe șoseaua de mare viteză, în apropierea orașului lor și se vor putea deplasa, neîntrerupt, pe autostradă, până în ”Vest”, fie că vorbim despre Budapesta, Viena, Milano, Munchen sau alte destinații mai ”îndepărtate”.
Vom avea prima ”autostradă fazată”
Mai mult decât atât, România ar urma să construiască nu mai puțin de 725 kilometri de autostradă până în anul 2030 (ceea ce este extrem de puțin), 184 de kilometri de autostradă fazată şi 1.809 kilometri de drum expres, costul total fiind estimat la 28,6 miliarde euro, inclusiv TVA. Ce înseamnă ”autostradă fazată”? Ne-o explică chiar ministrul Ioan Rus, deși nu există o astfel de explicație în termeni tehnici: “faza I, drum expres, faza II, autostradă”.
Conform datelor prezentate de Rus în cadrul unei ședințe care a avut loc marți, 13 ianuarie 2015, (țineți minte bine de tot data) sumele cu ajutorul cărora se vor realiza aceste investiţii ”masive” în infrastructura de transport vor fi asigurate cu ajutorul fondurilor europene, care s-ar ridica la 6 miliarde de euro, aici fiind inclusă și cofinanţarea de la bugetul de stat, dar și din acciza pe carburanți, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (circa 4 miliade euro). Rus a explicat că ”există şi sursee ca Banca Europeană pentru Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială, pe care nu le-am valorificat cum se cuvine”.
Prin programele cu finanţare europeană, România mai are la dispoziţie circa 1 miliard euro proveniți din vechiul program de finanțare, 2007-2013 şi 5 miliarde de euro pentru actualul exercițiu financiar, 2014-2020. „Ultima scuză este că nu avem bani”, a spus ministrul, care a declarat clar și răspicat că principalele probleme în dezvoltarea infrastructurii au fost, până acum, ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor.
Rua a anunțat încă odată revenirea Compaiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), sub tutela Ministerului pe care îl conduce, moment în care compania va efectua un plan de management pe care „în 25 de ani nu l-a avut niciodată”, a mai spus ministrul Transporturilor.
Documentul de implementare al Master Planului va fi prezentat comisiilor de specialitate din Parlament în următoarele două săptămâni, iar așa cum se observă din noul Master Plan, acesta va include și varianta ocolitoare a Timișoarei, în întregime… pe hârtie! Descarcă de mai jos planurile pentru infrastructură rutieră, așa cum au fost prezentate astăzi de ministrul Ioan Rus, pentru perioada 2015-2016.
[dg]
