Cuvântul zilei de astăzi: protest. Substantiv, neutru ce defineşte o manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate a fi nejustă. În ciuda faptului că aceasta este printre puţinele ( dacă nu singura) forme prin care poporul îşi face auzită vocea până la cei din conducere, în România în ultimul timp, protestul a devenit o activitate la ordinea zilei.
Mai nou, e „cool” să fi protestatar, să „provoci” sistemul, să-ţi exersezi creativitatea prin bannere şi afişe, să-ţi dregi vocea cu lozinci şi onomatopee, neapărat, dar neapărat, să umpli reţelele de socializare cu poze şi mesaje „nervoase” sau, pentru cei mai relaxaţi dintre manifestanţi, protestul poate fi o activitate de după-amiază, de obicei duminica.
Primul pas, desigur, găsirea unui motiv pentru a protesta. Acesta poate fi orice, Roşia Montana, gaze de şist, câini maidanezi, poluare, indignarea provocată de lipsa banilor, combaterea drogurilor, legalizarea drogurilor, avort, unicorni, feminism, că iarna se întunecă mai repede şi aşa mai departe. Deci, dacă ai o nemulţumire sau te „înţeapă” vreo decizie, soluţia e simplă: se accesează o reţea de socializare ( ex. facebook), se creează un eveniment sub numele „CU TOŢII ÎN STRADĂ – PROTEST” şi cauza, de reţinut: neapărat totul scris cu litere mari pentru a da impresia că urli. Apoi, următoarea mişcare: invită-ţi toţi prietenii şi pune-i şi pe ei să-şi invite toţi prietenii care vor face la fel cu prietenii lor, cu mic, cu mare, căţel, purcel, toată lumea trebuie să fie acolo. În ziua protestului este vital să dispui de: bannere, fluiere, portavoce, megafon, fluiere din nou, orice obiect care face gălăgie ( ex. sticle cu pietre în interior), dacă dispui de o voce puternică vei fi chiar cel mai îndrăgit dintre manifestanţi.
De reţinut, nu contează dacă la manifestare sunt 10 oameni sau 10.000 de oameni, tot timpul trebuie să fie tratat ca un eveniment de amploare. În ceea ce priveşte mass-media, se poate pleda fie ca victima suferindă, protestul respectiv fiind răspunsul la toate problemele, fie ca manifestant „aprins”, care, la vederea camerelor de filmat, îşi urlă ofurile (aproape zici că eşti la un concert de manele).Un alt lucru pe care trebuie să-l ai în vizor dacă eşti protestatar este acel traseu sau marş prin oraş. Astfel, o gloată de oameni se „fâţâie” prin diferite puncte importante ale urbei, fie ploaie, fie vânt. Dacă nu eşti adept al promenadelor prelungite, îţi poţi lua bicicletă, trotinetă sau orice alt mijloc ce substituie mersul.
Eşti hipster? Hai la protest. Vrei 6% din P.I.B. ? Hai la protest. Vrei eutanasierea patrupezilor de pe străzi? Hai la protest. Nu vrei eutanasierea patrupezilor de pe străzi? Hai că facem alt protest.
Spiritul de turmă specific, precum şi „maleabilitatea” caracterului românesc au dat frâu liber acestui trend de a protesta indiferent de scop. Fi şi tu în rând cu lumea, protestează !
Acest material este un pamflet şi trebuie tratat ca atare (sau nu).
