„Preţul aurului a crescut şi a ajuns la niveluri neatinse din octombrie 2013 pe fondul unor rezultate slabe ale economiei SUA, care au pus presiune pe dolarul american, crescând interesul investitorilor pentru active de refugiu precum metalele preţioase”, a spus Cosmin Enache, Director General Adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest.
Oficialii SUA au anunţat că în ianuarie au avut loc scăderi atât în ceea ce priveşte producţia industrială (cea mai mare scădere din 2009 şi până în prezent), cât şi vânzările cu amănuntul (retail); mai mult, recent a avut loc şi creşterea peste aşteptări a numărului americanilor care au aplicat pentru ajutoare de şomaj.
Dacă în ianuarie, odată cu scăderea pieţelor de capital, investitorii s-au orientat firesc către aur, ceea ce a susţinut o dată în plus creşterea sa de preţ, în ultima perioadă aurul s-a apreciat chiar şi în intervale în care o serie de burse au crescut, fapt mai puţin obişnuit. „Considerând elementele de analiză fundamentală (cum am făcut anterior), nu trebuie să uităm de analiza tehnică şi de forţe aferente care pot susține la rândul lor preţul unui instrument într-o direcţie sau alta: în cazul de față, evoluția acestora a încurajat creșterea prețului aurului. Bineînțeles însă că nu trebuie să punem mișcarea aurului în totalitate pe seama analizei tehnice, contextul fundamental curent fiind cauza principală a creșterii înregistrate”, a mai declarat Enache.
Argintul a fost metalul preţios cu cea mai mare creştere procentuală de preţ în intervalul 1 ianuarie- 17 februarie 2014, cotaţiile sale crescând pe bursele internaţionale cu cca 11,3% per ansamblul perioadei precizate, respectiv de la cca 19,4 USD/uncie la aproximatix 21,6 USD/uncie. „Creşterea impresionantă de pe piaţa argintului are la bază aceiaşi factori fundamentali precizaţi anterior care au susţinut metalele preţioase în ansamblul lor, însă tradiţional acest instrumentul prezintă o volatilitate mult mai ridicată comparativ cu piaţa aurului”, a adăugat Cosmin Enache.
Paladiul şi platina- creşteri de preţ moderate
În intervalul 1 ianuarie – 17 februarie 2014, preţul paladiului a crescut cu cca 3,4%, cotaţiile sale încheind perioada respectivă în jurul valorii de 738,5 USD/uncie. Preţul platinei a crescut, de asemenea, în intervalul analizat, cu cca 4,1%, respectiv până la cca 1.425 USD/uncie. „Dacă ar fi avut un comportament exclusiv de metale preţioase, creşterile de preţ ale platinei şi paladiului poate că ar fi fost mai mari; ambele metale au însă şi o largă utilizare industrială, aşa încât prezintă şi comportament de marfă pur-și-simplu; astfel, o serie de date dezamăgitoare privind economia Chinei, precum şi vânzările sub aşteptări de automobile în SUA au temperat creşterile de preţ pentru paladiu şi platină, aceste metale preţioase având o largă utilizare în industria catalizatorilor auto”, a arătat Cosmin Enache.
Ce urmează?
Până în prezent în 2014 a avut loc o diversificare şi rebalansare a portofoliilor de investiţii, expunerile din pieţele emergente fiind diminuate considerabil, deţinerile de acţiuni marcând scăderi uşoare, iar metalele preţioase „făcându-şi din nou apariţia” în portofoliile investitorilor. „Pentru moment sunt şanse destul de mari ca Rezerva Federală a SUA să menţină nivelul lunar de 65 miliarde USD de injecţii de lichidităţi. De asemenea, se poate vorbi şi despre o creştere a cererii pe piaţa metalelor preţioase (în special aur şi argint) venită din zona economiilor emergente în care inflaţia atinge cote ridicate (Brazilia, Argentina etc), investitorii locali fiind astfel nevoiţi să se protejeze prin achiziţii pe piaţa metalelor preţioase. În acelaşi timp însă, este posibil ca recenta mişcare de apreciere a metalelor preţioase să cunoască în viitorul apropiat anumite corecţii, pe fondul menţinerii temporare a apetitului pentru risc, investitorii încercând retestarea maximelor de pe piaţa de capital; bineînţeles că datele macroeconomice din SUA, China şi zona euro vor dicta nivelul (de acceptare a riscurilor) asimilat de investitori”, a încheiat Enache.
