Înainte de fi președinte al Consiliului Județean Timiș, până în 2012, pesedistul Titu Bojin a fost directorul Administrației Bazinale a Apelor – Banat (ABA).
Ani la rând, în plină guvernare pedelistă sub Emil Boc, din postura de șef al PSD Timiș și manager peste debitele râurilor din vestul României, Titu Bojin a reglat” apele” bănățene, după cum i-au dictat interesele și conștiința.
Odată ajuns președinte al CJT, Titu Bojin a avut grijă să-l promoveze în locul său, cel de director al ABA Banat, pe Luci Ervin, un fost subaltern, astfel încât, podul cu slănină al instituției, să rămână în familie.
Practic, Ervin, un bun executant al ordinelor, perfect pentru a regla, în continuare,” apele” de la ABA Banat, în favoarea lui Titu Bojin. Acum, dacă e să ne luăm după stenogramele și referatul DNA București, în speța SC Ecomet West SRL, ecuație în care au căzut, în decembrie 2014, pe lângă președintele Titu Bojin, alți 17 primari și șefi de deconcentrate, Luci Ervin s-a comportat mai ceva ca o slugă, jurându-se chiar și pe Biblie (!!!), doar ca să-l servească pe prietenul șefului CJ Timiș, celebrul George Didilă, în prezent arestat, tocmai pentru că a umplut instituțiile publice cu produse supraevaluate!!
Asta, în timp ce, președintele CJ Timiș, Titu Bojin, conform acelorași stenograme ale DNA București, făcea pe poștașul, preluând facturi ale SC Ecomet West SRL de pe Aeroportul Băneasa, chiar de la George Didilă, pentru a le preda, la Timișoara, directorului Luci Ervin de la DAB! Echipa fantastică, ce mai! Oricum, ceea ce a descoperit DNA București este o mică glumă pe lângă ce a scos la suprafață, din adâncurile apelor păstorite de ABA Banat, o altă instituție a statului român: suspiciuni rezonabile de corupție, combinații economico-financiare, fapte penale cu duiumul, licitații trucate, achiziții directe ilegale, prețuri umflate cu pompa, atribuiri de lucrări către firmele de casă, dublarea sau triplarea valorii contractelor, plăți de milioane de RON către firmele private ale directorilor DAB, direct din conturile (sub) antreprenorilor!!! Ce mai: jaf la drumul mare din banul public!
Povestea merge mai departe
Cu un an înainte de a încheia marele contract de peste 100 milioane RON, care privea ecologizarea râului Bega, la nivel 2008, ABA Banat a mai încheiat un contract (nr. 23/29.07.2009) tot cu SC LESCACI SRL din Negreşti –Oaş, ca lider al asociaţiei SC LESCACI SRL &SC SOCOT SA & SC ARGOS SA & SC ISPH SA. De această dată, obiectul contractului a fost ”Amenajare râu Bega şi afluenţi în zona de luncă pe sector Leucuşeşti – Curtea”
Prețul contractului, cu mențiunea unei clauze, conform cărei ”prețul este ferm”, adică nu poate fi modificat, a fost în total de 47.779.095 lei, în timp ce durata de executare a fost stabilită pentru o perioadă de 15 luni, începând de la data de 29.07.2009 (data semnării contractului), ceea ce înseamnă că, lucrările din acest contract trebuiau a fi finalizate până la data de 29.10.2010. Despre SC Lescaci Com SRL, nu are sens să vorbim prea mult, tocmai că internetul relevă, mai mult decât clar, că maramureșenii erau abonați la majoritatea lucrărilor publice, pe segmentul Minsterului Apelor și Pădurilor, grație relațiilor cu Sulfina Barbu, Ladislau Borbely și, evident, alți pedeliști de soi.
Revenid la subiect, chiar dacă contractul ar fi trebuit să fie finalizat, până la data de 29.10.2010, echipa de control a constatat că, aferent acestui contract, au fost efectuate plăţi inclusiv în anii 2012, 2013 şi 2014. Astfel, dincolo de orice termen legal, ABA Banat a plătit către SC Lescaci Com SRL suma totală de 1.833.493,57 lei. Partea interesantă e că, toate aceste plăți, au fost efectuate în baza Actului adiţional nr. 1 încheiat în data de 20.11.2013, la contractual nr. 23/29.07.2009.
Adiționale, fără număr!
Ca urmare a verificărilor, a reieşit faptul că celebrul act adiţional, a fost încheiat ”datorită inundaţiilor, ce au avut loc în anii 2012 şi 2013, în zona în care se execută lucrarea, aceasta fiind afectată, şi necesitând a se executa alte lucrări suplimentare faţă de lucrările menţionate în contract”.
În acest sens, ABA Banat a pus la dispoziţie următoarele documente: procesul verbal de calamitate nr. 6598/22.06.2012, procesul verbal de calamitate nr. 3626/09.04.2013, situație de lucrări suplimentare, realizate de reprezentanţii ABA Banat, împreună cu reprezentanţii firmei care a executat lucrarea SC SOCOT SA, centralizatorul de calcul justificativ, realizat la 31.12.2013 şi semnat de responsabilul de proiect, deviz general – întocmit la 31.12.2013 şi aprobat de reprezentanţii instituţiilor ierarhic superioare în data de 21.10.2014, prin care s-a aprobat o nouă valoare a lucrării, în sumă de 62.393,77 mii lei. Din analiza documentelor mai sus prezentate s-a constatat următoarele: actul adiţional nr. 1 a fost încheiat în data de 20.11.2013, timp în care, centralizatorul de calcul justificativ şi devizul general au fost întocmite la o dată ulterioară şi anume 31.12.2013 şi au fost aprobate la data de 21.10.2014. Până la data de 21.10.2014, dată la care a fost aprobat devizul general, conducerea ABA Banat nu avea dreptul legal de a încheia un act adiţional prin care să angajeze instituţia la o cheltuială de 1.708.324 lei şi nu avea dreptul de a efectua plăţi a căror valoare este tot de 1.708.324 lei.
Mai mult, din situaţia cheltuielilor privind derularea contractului nr. 23/29.07.2009 se observă că executantul SC SOCOT SRL şi SC LESCACI COM SRL, într-o singură zi, în data de 27.11.2013, a emis un număr de 4 facturi, care au fost plătite integral, până la data de 18.12.2013, adică la o dată anterioară încheierii devizului general, ce a fost aprobat în data de 21.10.2014.
Complicitate cruntă
Aşa cum reiese din obiectul contractului, executantul s-a obligat și spre a executa inclusiv proiectul lucrării, pentru care ABA Banat a plătit suma de 1.573.707 lei. Deşi a încasat suma de 1.573.707 lei pentru executarea proiectului, SC LESCACI COM SRL nu a executat partea economică a proiectului, nu a întocmit devizul general al obiectivului de investiţii, în baza căruia să-şi prezinte ofertă şi să-şi asume executarea lucrărilor.
În dubla calitate, cea de proiectant şi totodată de executant al lucrărilor, SC LESCACI COM SRL şi asociaţii avea obligaţia să prevadă, în proiect, toate zonele în care exista riscul de rupere al malurilor pentru că tocmai acesta a fost scopul şi obiectul contractului, acela de a executa lucrări în vederea preîntâmpinării unor posibile inundaţii.
Faptul că în anii 2012-2013 au avut loc inundaţii în zona în care s-a efectuat lucrarea, aceasta nu justifică sub nici o formă încheierea unui act adiţional a cărui valoare este de 1.708.324 lei şi care practic a împovărat bugetul statului cu o astfel de cheltuială suplimentară şi nejustificată.
Motivele pentru care echipa de control susține că actul adiţional a fost încheiat cu încălcarea legislaţiei în materie sunt următoarele: potrivit termenului de executare al contractului de 15 luni, lucrările trebuiau să fie încheiate la data de 29.10.2010.
În contract este stipulată clauză la pct. 10, potrivit căreia, dacă beneficiarul ABA Banat nu ar fi plătit lucrările, i s-ar fi putut solicita plata unor penalităţi de întârziere a decontării lucrărilor executate, fapt pentru care executantul nu poate justifica sub nici o formă de ce nu a finalizat lucrarea la termenul din contract, în contract la pct. 18 intitulat Asigurări, este stipulată ca şi clauză contractuală, obligaţia executantului de a încheia, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare ce va cuprinde toate riscurile ce ar putea apare privind lucrările executate.
Așadar, indiferent care ar fi fost urmările inundaţiilor, SC Lescaci Com SRL, prin încheierea unei poliţe de asigurare, ar fi asigurat întrega lucrare și, totodată, ABA Banat ar fi avut toate măsurile de siguranţă, spre a nu fi pus în situaţia de a i se solicita decontarea unor cheltuieli suplimentare.
Joc de glezne pe bani publici
Contrar prevederilor contractuale, unde se menţionează textual faptul că – “preţul contractului este ferm în lei”. – Conducerea ABA Banat, în mod netemeinic şi nejustificat, a dispus plata a 1.708.324 lei către SC Lescaci Com SRL, în baza unui act adiţional, încheiat prin încălcarea legislaţiei în materie, şi pentru care, la data efectuării plăţilor, nu exista nici măcar aprobarea instituţiei ierarhic superioară.
Partea extrem de interesantă constă în faptul că, așa cum rezultă din verifcări interne, încrucișate cu declarații olografe ale participanților la acest ”vals public”,
SC Lescaci COM SRL a fost despăgubită de către firmă de asigurări și, în același timp, a încasat despăgubiri şi de la ABA Banat. Cel puțin așa s-a crezut, în primă fază! Ulterior, declarațiile și direcția vântului s-au schimbat, în sensul că, din senin, s-a ajuns la concluzia că, în fapt, nimeni nu găsește polița de asigurare, încheiată pe SC Lescaci COM SRL, lucru care contravine clauzelor contractuale. Mult mai simplu, nu? Cert e că, în plină confuzie, ca să nu spunem acte de iluzionism, auditorii externi şi-au declinat competența legală pentru deslușirea misterului, tocmai organelor de cercetare penală! Motivul:”… există indicii de săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale, şi chiar a unor posibile fapte de corupţie, fapte ce au condus la prejudicierea bugetului statului cu suma de 1.708.324 lei”.
În același registru logic, așa cu bine suprind auditorii Curții de Conturi Timiș, dacă la o primă cădere de ploi, în care au fost înregistrate cantităţi de apă mai mari, s-a dovedit că apa a ieşit din albia râului Bega, ”aceasta arată că practic cele 47.779.095 lei au fost plătite executantului pentru lucrări, care nu au îmbunătăţit cu nimic rezistenţa malurilor, iar lucrările executate de către acesta nu şi-au atins scopul, acela de a evita producerea de inundaţii”. Absolut corect!
