Un lucru e cert: de fiecare dată când anchetele jurnalistice, realizate de reporterii voceatimisului.ro, au avut substanță, instituțiile statului au reacționat prompt. Fie că vorbim despre Inspectoratul de Poliție Timiș, Agenția Națională de Integritate, DIICOT sau DNA feedback-ul a fost unul pe măsură și s-a concretizat în cercetări administrative, trimiteri in judecată sau, după caz, prin deschiderea de noi dosare penale vizând fapte de corupție. Exemple sunt cu duiumul!
Și ultima chestiune concretă, în ce privește sesizările din oficiu ale instituțiilor de forță, este legată de contractele publice pe care Primăria Timișoara, în mandatele lui Nicolae Robu, le-a încheiat cu diverși agenți economici, în special pentru lucrările de întreținere ale spațiilor verzi și colectările de deșeuri de pe raza municipiului de pe Bega. Așadar, în malaxor au intrat, chiar din weekendul trecut, Transclean SRL și asocierea de firme Rogera – Rogera Prest SRL, societăți conectate, sub o formă sau alta, la PNL Timiș, așa cum a arătat voceatimisului.ro, în ultimele două săptămâni.
Reamintim doar că Primăria Timișoara a încheiat cu SC Transclean SRL un acord-cadru, la data de 11 martie 2020, pe o perioadă de 48 de luni, la o valoare totală de 22.196.000 RON fără TVA, ca urmare a unei licitații publice. Pe scurt, referatul de necesitate, care a stat la baza contractului, dintre administrația de pe Bega și Transclean SRL, a justificat propunerea de achiziție publică exact așa: ”…cele două contracte de salubrizare, aflate în derulare, nu acoperă segmentul gestionării deșeurilor vegetale și al deșeurilor din construcții și demolări abandonate pe domeniul public al Municipiului Timișoara”. Deși, pe lângă altele, o serie de prestări de servicii au fost dublate de alte firme, aflate deja sub contract cu autoritatea locală, și plătite, logic, tot din banii timișorenilor.
În ce privește contractul administrației Robu, încheiat cu asocierea de firme Rogera – Rogera Prest SRL, acesta are la bază un referat de necesitate, întocmit de Adrian Bere, fostul șef al Direcției de Mediu. Și calculul a fost simplu: 4.7 milioane metri pătrați de spații verzi, în baza unui ”Cadastru Verde” neactualizat de 15 ani, la o sumă totală de peste 140 milioane RON, pe o perioadă subsecventă de 4 ani. Și Rogera – Rogera Prest SRL a prins cea mai mare bucată din tort, reușind să-și adjudece 2 din cele 3 zone de lucru, așa cum a fost împărțită Timișoara, pe segmentul de spații verzi, în viziunea fostei administrații.
Și, la pachet cu lucrările horticole și colectările de deșeuri, dosarul Colterm SA, în care tone întregi de lut au fost vândute pe post de cărbune hiperenergetic de către abonații de serviciu ai fostei regii de termoficare bănățene, merge și el mai departe. Tot la Direcția Națională Anticorupție! Firele duc spre funcționari cu putere de decizie, spre firme din Caraș-Severin și Gorj, spre simpatii și obligații politice și, nu în ultimul rând, spre relații de familie, camaraderie și colegialitate școlară. Altele, din păcate, nu pot fi puse decât pe seama naivității politice și a încrederii totale în oamenii din subordine.
Tot înainte!
În procesul-verbal de constatare, încheiat pe data de 30 iunie 2021 și întocmit de Camera de Conturi Timiș, ca urmare a verificărilor asupra legalității și temeiniciei unor contracte publice, auditorii externi au mărit cercul ”suspecților” care gravitează în siajul PNL Timiș, condus de Alin Nica. Nu doar că societățile comerciale, aflate sub contract cu municipalitatea, se învârt pe orbita liberală, ci se înfruptă bine și din banul public. Așa că e de înțeles interesul Direcției Naționale Anticorupție care a cerut, în ultime săptămâni, de la o serie de instituții publice, la modul cel mai punctual cu putință, date privind o serie de firme cu blazon liberal, abonate la visteria administrației bănățene din ultimul deceniu.
Și Camera de Conturi Timiș a adus în discuție, cu ocazia ultimei verificări, contractul de execuție lucrări nr. 122 din 10 octombrie 2018, încheiat între Primăria Timișoara și societatea Formin SA Caransebeș. Practic, „Alimentare cu apă industrială din foraje publice”, în valoare totală de 277.916,03 lei fără TVA, contract care cerea imperativ execuția a 12 foraje, la o adâncime de 25 m, într-un termen de 4 luni, justificat fiind de ”necesitatea udării spațiilor verzi, având în vedere costurile ridicate ale apei consumate pentru irigare”. Din momentul semnării contractului, s-au tot emis autorizații de construire, s-a intrat din prelungiri în prelungiri, ultima având valabilitate până la data de 28 septembrie 2022.
Cert e că, până la data finalizării controlului Camerei de Conturi, contractul nu a fost finalizat și recepționat, deși au trecut, nu 4 luni, ci mai bine 32! Drept pentru care auditorii publici au impus Primăriei Timișoara calcularea și impunerea de urgență a penalităților, așa cum au fost ele stabilite în înțelegerea dintre părți. Una peste alta, SC Formin SA mai are un contract cu municipalitatea, unul subsecvent, încheiat pe o perioadă de patru ani, în iunie 2019, în valoare de 4,5 milioane RON, undeva în jur de un milion de euro. Practic, 250.000 euro pe an pentru ”reparații și întreținere fântâni ornamentale”.
Și, în contractul cu Primăria Timișoara, SC Formin SA nu a intrat singură și de capul ei, ci în asociere cu SC Dinu Instal SRL. Conform documentelor, SC Formin SA aparține lui Vasile Sebastian Albulescu, prieten din copilărie cu fostul premier PSD, Sorin Grindeanu, ambii originari din Caransebeș. În altă ordine de idei, Albulescu a mai fost acționar în firma de construcții Revicond Canaltech SRL care l-a avut angajat, în 2018, în calitate de consultant, pe fostul președinte al PNL, Ludovic Orban. Astăzi, societatea a ajuns în mâinile italianului de origini libaneze, timișoreanul Said Ghanem, un personaj extrem de discret, implicat și în afaceri cu medicamente și aparatură medicală la nivel național.
De precizat că în SC Formin SA, Vasile Albulescu este asociat cu celebrul Ioan Gheorghe Varga din Cluj, patron echipei de fotbal CFR Cluj și prieten intim cu Emil Boc și Vasile Dîncu. Printre altele, azi, Albulescu este membru în consiliul director al unei fundații conduse de deputatul liberal timișorean, Ben Oni Ardelean: politicalacademy.ro. Și, așa cum spune parlamentarul, contractantul Primăriei Timișoara este ”proprietar al multor resurse naturale de pe glob și deținător al Sutter Palace – singurul hotel butic din România” și se ocupă la ONG cu partea economică, în sensul că ”se asigură că organizația este eficientă și profitabilă”.
În ce privește SC Dinu Instal SRL, aceasta are același acționariat cu SC DCM Grup: Dumitru Dinulescu, om cu state vechi în PNL Timiș, abonat la lucrări publice, socrul deputatului de Timiș, Cosmin Șandru. Iată, ca exemplu, contracte încheiate de Group DCM, sume fără TVA: Sânicolaul Mare – 18.771.063 lei, Livezile – 4.559.791 lei, Satchinez – 3.625.232 lei, Cărpiniș – 3.046.127 lei, Jimbolia – 2.516.423 lei, Ezeriș – 2.190.571 lei, Pișchia – 1.341.988 lei, Lugoj – 1.065.796 lei, Topolovățu Mare – 982.763 lei, Comloșu Mare – 866.398 lei, Dudeștii Noi – 848.026 lei. Iar pe compania Dinu Instal SRL, liberalul a bifat cu același succes: Timișoara – 3.763.220 lei, Ghilad 2.668.276 lei, Moșnița Nouă 1.649.175 lei, Dudeștii Noi 1.334.004 lei, Sânicolau Mare 602.680, Colterm SA – gaura neagră a municipalității timișorene – 526.913 lei.
Haos financiar
Și Camera de Conturi Timiș a găsit probleme și la celebrul incubator de afaceri, Incuboxx – ”Infrastructură Regională de Afaceri și Inovare în sectorul IT&C”. Așadar, pentru gestionarea acestui proiect pe fonduri europene, Primăria Timișoara a încheiat contractul de prestări servicii de administrare și management a clădirii Incuboxx, înregistrat sub numărul 132 din data de 22 mai 2015 cu operatorul SC FTTT Resources SRL, ca urmare a unei licitații publice. Durata contractului a fost stabilită pentru o perioadă de 5 ani, corespunzătoare perioadei de finanțare a proiectului, iar prețul convenit a fost de 1.408.032 lei plus TVA.
În primă fază, prin actul adițional nr.1 din 14 mai 2020, durata contractului s-a prelungit până la data de 23 septembrie 2020, iar la expirarea perioadei a fost din nou ajustat, până pe 31 martie 2021, respectiv ”până la clarificarea numirii administratorului obiectivului”. Ulterior, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timișoara nr.107 din 30 martie 2021 s-a aprobat, iarăși, prelungirea cu SC FITT Resources SRL tot pe o perioadă de 1 încă un an, până la data de 01.04.2022.
Conform clauzelor contractuale, „…toate veniturile din închirierea spațiilor vor reveni Municipiului Timișoara. Chiria va fi urmărită și încasată de către prestator și virată integral într-un cont pus la dispoziție de Municipiul Timișoara”. Totuși, auditorii publici externi au constat că prin contractul încheiat ”nu s-au înscris clauze contractuale cu privire la raportarea situației veniturilor facturate, în vederea evidențierii corecte a acestora, și nu s-a prevăzut modalitatea în care prestatorul SC FTTT Resorurces SRL va asigura urmărirea veniturilor aferente contractelor de închiriere, în vederea realizării acestora”.
Camera de Conturi Timiș susține că în perioada 2015 – 22 iunie 2020, la nivelul Incuboxx s-a derulat un număr de 129 contracte de închiriere. Și că, în timpul controlului de fond la Primăria Timișoara, ”nu a fost pusă la dispoziția echipei de audit situația contractelor de închiriere în vigoare și nici situația privind componența analitică a soldului de clienți la data prezentului proces verbal de constatare”. Adică, până la 30 iunie a.c! Mai mult, că nu au fost prezentate informații cu privire la valoarea totală a veniturilor din închirieri, stabilită în termenul general de prescriere, în baza facturilor emise, respectiv cu privire la situația cazurilor de neplată a chiriei datorate sau a penalităților de întârziere.
Așă că, din cauza haosului, Camera de Conturi a dispus luarea măsurilor de intrare în legalitate privind gestionarea analitică a contractelor de închiriere, în sensul stabilirii veniturilor din închirieri pe baza contractelor de închirieri încheiate, datorate bugetului local în anul 2020, al eventualelor penalități de întârziere precum și clarificarea valorii creanțelor nefiscale rămase în sold și neîncasate. Cu alte cuvinte, în traducere liberă: sat fără câini! Si auditorii externi au arătat, în scris, cu degetul spre Florin Răvășilă, fost șef de direcție, care ”a refuzat orice cerere a SC FITT Resources SRL de a se organiza o întâlnire cu reprezentanții Primăriei Municipiului Timișoara pentru discutarea unor propuneri de îmbunătățire a managementului Incuboxx”.
De precizat că, la ora actuală, Florin Răvășilă este cercetat de DNA Timișoara pentru o acuzație de luarea de mită, în sumă de circa 30.000 euro, învinuire care are legătură cu concesionarea unor locuri de veci din cimitirele Timișoarei. Revenind la SC Fitt Resources SRL, societatea are ca acționar unic Fundația pentru Tineret Timiș, o structură de tip federativ care, până la începutul anului 2019, a fost condusă de liberalul Iulian Dascălu, în calitate de președinte, actualmente ”consulting manager”.
Așa cum rezultă din documente publice, mai exact din declarația de avere a lui Culiță Chiș, fostul președinte al FITT, Iulian Dascălu, a achiziționat, în anul 2005, împreună cu directorul tehnic al PMT, o suprafață de circa 1900 mp pe raza comunei Giarmata cu intenția de a dezvolta un mic hub de depozitare și servicii, lucru care nu s-a mai concretizat.
Tot în 2005, Culiță Chiș a mai achiziționat, alături de Ioan Goia, fostul director al Societății de Transport Timișoara, actualmente manager al Societății Metropolitane de Transport Timișoara, circa 10 ha de teren arabil în localitatea Bencecul de Jos (comuna Pișchia). După “divorțul” de Goia, Culiță Chiș a rămas cu jumătatea din suprafața inițială, așa cum rezulta din declarația sa de avere.
[…] Oficial DNA! Primăria Timișoara, căpușată de societăți comerciale care gravitează pe… […]
[…] voceatimisului.ro […]
E bun articolul. Cateva increngaturi mi-au scapat si mie, desi sunt cu lupa pe primaria asta de doi lei de multi ani. Bravo!
exista planuri de situatie 1:500 și de incadrare 1:5000 care se comercializeaza SE VAND de primăria Timișora dar nu exista REGISTRUL SPATIILOR VERZI extraordinar
in anul 2020 au fost emise 4476 certificate de urbanism
in anul 2019 au fost emise 3841 certificate de urbanism
in anul 2018 au fost emise 5084 certificate de urbanism
in anul 2017 au fost emise 5576 certificate de urbanism
in anul 2016 au fost emise 5576 certificate de urbanism
in anul 2015 au fost emise 5048 certificate de urbanism
in anul 2014 au fost emise 4359 certificate de urbanism
in anul 2013 au fost emise 4305 certificate de urbanism
in anul 2012 au fost emise 4878 certificate de urbanism
in anul 2011 au fost emise 5311 certificate de urbanism
Rezulta in 10 ani 48.454 certificate de urbanism emise la care au fost solicitate pentru emitere certificatelor de urbanism planuri 1:500 și 1:5000 eliberate de Primăria municipiului Timișoara
Prevederile legale nu prevăd obligativitatea depunerii unor planuri emise de Primăria Timișoara pentru eliberate CU
În 10 ani 50.000 CU x 12 lei/plan = 600.000 lei la care se adaucă planurile pentru autorizatii de construire , avize PUZ PUD avize drumuri racorduri drum etc
Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii din 12.10.2009
ARTICOLUL 31
Solicitantul certificatului de urbanism
(1) Solicitantul certificatului de urbanism este persoana fizică sau juridică interesată să primească de la autoritatea administraţiei publice competente informaţii cu privire la un imobil – teren şi/sau construcţii – în scopurile definite la art. 6 din Lege.
(2) În vederea eliberării certificatului de urbanism, solicitantul se va adresa autorităţilor competente prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (3), depunând, potrivit prevederilor art. 6 alin. (4) din Lege, o cerere conform formularului-model F1 „CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism” în care se vor înscrie atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită certificatul de urbanism – localitate, număr cadastral şi număr de carte funciară, unde este cazul, dacă legea nu dispune altfel -, cât şi elementele care definesc scopul solicitării.
IN CE LEGE SCRIE CĂ TREBUIE PLANURI DE SITUATIE 1:500 și 1:5000 pentru eliberare CU , AC ETC. EMISE DE PRIMĂRIA TIMIȘOARA NEACTUALIZATE ȘI INCOMPLETE
Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii din 12.10.2009
ARTICOLUL 19
Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism
(3) Se interzice emitentului să condiţioneze emiterea certificatului de urbanism de elaborarea prealabilă a unei documentaţii de urbanism pentru imobilul în cauză, precum şi a oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului solicitării.
Cat de tare e să ai Serviciul Banca de Date Urbane şi Cadastru si sa comerializeze palnuri 1:5000 și 1:500 obligatorii pentru emiterea autorizațiilor de constuire dar sa nu ai registru spatiu verde.
Cat de tare să faci bani cu niste planuri care nu sunt actualizate
Cat de tare să faci bani din obligarea cetățenilor sa iti cumpere niste planuri neactualizate si care legea 50/1991 si normele 839/2009 nu le cere nu sunt obligatorii
Cat de tare sa vinzi ca primărie planuri neactualizate și faci bani din planuri 1:5000 și 1:500.
Acte necesare pentru solicitare eliberare/emitere Certificat de Urbanism pentru scoatere din circuitul agricol (cerere tip conf. Ord. nr. 839/12.10.2009):
Plan de situaţie (1 :500) -2 copii xerox şi plan de încadrare în zonă (1 :5000) – 1 copie xerox, eliberate de Primăria Municipiului Timişoara
Acte necesare pentru solicitare eliberare/emitere Certificat de Urbanism pentru lucrări de construire/desfinţare
Plan de situaţie (1 :500) – 2 copii xerox şi plan de încadrare în zonă (1:5000) – 1 copie xerox, eliberate de Primăria Municipiului Timişoara
Etapele parcurse de o documentaţie de Plan Urbanistic Zonal (PUZ) până la obţinerea unei Hotărâri a Consiliului Local a Municipiului Timişoara (H.C.L.)
Plan de situaţie (1 :500) – 2 copii xerox şi plan de încadrare în zonă (1:5000) – 1 copie xerox, eliberate de Primăria Municipiului Timişoara
Certificat de Urbanism (prin care i-a fost solicitat Avizul de Oportunitate si elaborare PUZ in baza Avizului de oportunitate obtinut însoţit de plan încadrare 1:5000 si plan situaţie existenta 1:500 eliberate de Primăria municipiului Timişoara)
Acte necesare pentru solicitare eliberare/emitere Certificat de Urbanism pentru scoatere din circuitul agricol (cerere tip conf. Ord. nr. 839/12.10.2009)
lan de situaţie (1 :500) -2 copii xerox şi plan de încadrare în zonă (1 :5000) – 1 copie xerox, eliberate de Primăria Municipiului Timişoara
ACTE NECESARE PENTRU SOLICITARE EMITERE ADEVERINŢĂ DE ATRIBUIRE DENUMIRE STRADĂ
Plan de situaţie (1:500) şi plan încadrare în zonă (1:5000) eliberate de Primăria Municipiului Timişoara;
ACTE NECESARE INTOCMIRII CONTRACTELOR DE CONCESIUNE PENTRU TERENURILE AFERENTE IMOBILELOR CU DESTINATIA DE LOCUINTA DOBANDITE IN BAZA PREVEDERILOR Legii nr.61/1990, Legii nr.85/1992, Legii nr.112/1995 si Legii nr. 79/1997
Plan de incadrare in zona SC1/5000 eliberat de Banca de Date Urbane din cadrul Primariei Municipiului Timisoara- 3 ex
Plan de situatie SC 1/500 cu situatia existenta -3ex (Primaria Municipiului Timisoara)
Plan de situatie SC1/500 cu situatia propusa -3ex (Primaria Municipiului Timisoara + proiectant)
Acte necesare obţinerii avizului pentru publicitate temporară tip mesh, banner, steaguri publicitare pe stalpi sau pe suporti independenti existenti, indicatoare publicitare directionale, montare corturi pentru campanii umanitare
situaţie scara 1:500 , plan de încadrare în zonă, scara 1:5000;
Acte necesare obţinerii avizului pentru publicitate temporară tip structuri publicitare autoportante si a proiectelor publicitare speciale :
lan de situaţie scara 1:500, plan de încadrare în zonă scara 1:5000;
Acte necesare obţinerii avizului pentru publicitate temporară – autocolante pe vitrine/usi de acces cu denumirea firmei
plan de situaţie scara 1:500 şi plan de încadrare în zonă scara 1:5000
Acte necesare obţinerii avizului pentru publicitate temporară tip panou publicitar mobil 0,5*0,9 pe trotuare cu latime minima 2 m
plan de situaţie scara 1:500 şi plan de încadrare în zonă scara 1:5000
ETC….
Cat de tare este sa ai de 15 ani Serviciul Banca de Date Urbane şi Cadastru si sa nu ai inventar domeniul public.
Cat de tare sa platesti salar din ban public de 15 ani pentru Șef serviciu și restul angajatiilor și sa nu ai registru.
În contextul în care Comisia Europeană a lansat în urmă cu câțiva ani procedura de infringement împotriva României, din cauza poluării cu particule fine (praf, PM 10), cauzate și de insuficiența spațiilor verzi e foarte fain sa nu faci registrul spațiilor verzi.
Se recuperează banii dați din banul public pentru registrul spaților verzi anulat in instantă?
Tribunalul Timiș a dispus așadar, la finele lunii august, anularea HCL 459/2017 privind aprobarea RLSV. Primăria a contestat decizia dată de prima instanță, dar a pierdut recursul, anunță acum AsoP.
Cat de tare sa te chinui sa anulezi un registru al spatiilor verzi bine facut.
Cat de tare sa acepti sa se anulezi registrul spatiilor verzi pentru a crea situatii confuze ne clare.
Cat de tare sa zici ca instanta a anulat (dar s-au apărat)
Hotararea 459/21.11.2017 privind aprobarea Registrului Local al Spaţiilor Verzi din Municipiului Timişoara- parcuri şi scuaruri la 19 obiective respectiv: Parcul Muzeului, Parc Alpinet, Parc Botanic, Parc Campus Universitar, Parc Central (Scudier), Parc Centru Civic (Cetate), Parcul Copiilor, Parc Ilsa, Parcul Rozelor, Parcul Stadion, Parcul Tineretului, Parcul Universităţii, Parcul Vasile Pârvan, Scuar Bastion, Scuar Bihor, Scuar Doina, Scuarul Operei, Scuarul Piaţa Crucii, Piaţa Plevnei
21.11.2017
Dacă lipsa registrului de spații verzi nu ar ajuta si alte domenii gen densificare PUZ-uri Gen aprobare PUG, modernizare in forță căi de comunicați, gen monitorizare calitate aer, gen intretinere spatiu verzi cu mp clar etc.
Umărul se pune la crearea de situatii neclare/confuze gen registru spați verzi pentru că mai multe domenii gen construcții, industrie (poluare), cheltuirea banului public pentru intretinere domeniu public au de castigat.
Cand mai multi din mai multe domenii/ramuri castigă din haos e ok
Cat de tare
Să existe un registru spați verzi bine facut si sa te chinui sa il anulezi si sa zici ca instanta l-a anulat.
Ar fi interesant sa fie intrebat un specialista daca registrul era bunicel macar.
Hotararea 459/21.11.2017 privind aprobarea Registrului Local al Spaţiilor Verzi din Municipiului Timişoara- parcuri şi scuaruri la 19 obiective respectiv: Parcul Muzeului, Parc Alpinet, Parc Botanic, Parc Campus Universitar, Parc Central (Scudier), Parc Centru Civic (Cetate), Parcul Copiilor, Parc Ilsa, Parcul Rozelor, Parcul Stadion, Parcul Tineretului, Parcul Universităţii, Parcul Vasile Pârvan, Scuar Bastion, Scuar Bihor, Scuar Doina, Scuarul Operei, Scuarul Piaţa Crucii, Piaţa Plevnei
21.11.2017
”Cadastru Verde” neactualizat de 15 ani
De 15 ani se fac modernizari la parcuri pe fonduri europene cu autorizatii de constuire teoretic pentru alei platforme foisoare = rezultă ridicare topografică necesara la emitere autorizatie de constuire in care trebuie trecut si spatiul verde
De 15 ani se fac modernizări la strazi trotuare bulevarde trotoare/ căi de comunicații cu autorizatie de construire = rezultă ridicare topografică necesara la emitere autorizatie de constuire in care trebuie trecut si spatiul verde
De 15 ani se fac modernizări la căile de comunicatie fără autorizatie de construire dar cu un caiet de sarcini ca sa fie macar scrisă o suprafată = rezultă spatiu verde
De 15 ani primăria avea obligația in fiecare an să inventarieze domeniul public si privat = rezultă inventar imobile deci spatiu verde
De 15 ani există Puz malurile Bega cu piste = rezultă suprafață spațiu verde malurile Bega
Există transfer Padurea Verde C.F.
De 15 ani se fac Planuri Urbanistice Zonale de densificare care ar trebui legal sa doneze spatii verzi = deci rezulta apatii verzi
De 15 ani PUGaprobat depășit
etc.
Daca se cunoaste aritmetica se face suma spatiilor si iasa registru ca suprafată
daca se număra copacii tăiati rezulta cate radăcini mai sunt.
Dacă se verifică câti bani au fost alocati plantării ierbii iasa registru spatii verzi
Dacă se verifica câți bani au fost alocați intreținere spații verzi iasă registru spații verzi
In concluzie Planul Urbanistic General al Municipiului Timișoara nici macar nu a inceput pentru că nu are cum sa detina avizele legale gen Mediu făra un inventar spatiu verde.
Poate verifică cineva de ce nu se dorește un registru spații verzi.
Dacă există registru spații verzi se mai poate face densificare ?
Dacă există registru spați verzi se poate termina PUG!
Dacă există registru spați verzi se poate calcula cat costă intretinerea lor