Vocea Timișului va susține permanent adevărul!
AcasăȘtiriEconomieEfectele politicilor monetare: FED - cele mai bune rezultate, BCE - cele...

Efectele politicilor monetare: FED – cele mai bune rezultate, BCE – cele mai slabe

Publicat in

VOCEA TIMISULUI va susține permanent adevărul mai presus de putere, viitorul mai presus de trecut, cinstea mai presus de confortul financiar, știrea mai presus de editorial și capacitatea de decizie mai presus de diplomația compromisului.

„Comparând rezultatele programelor implementate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei şi, respectiv, Banca Japoniei, putem spune că programul implementat de FED a returnat până în prezent cele mai bune rezultate, în timp ce în cazul politicii monetare promovate de Banca Centrală Europeană (BCE) efectele sunt departe de cele scontate”, a declarat Cătălin Bușa, director general al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest, singura companie românească ce a devenit formator de piaţă pe piaţa extrabursieră de Contracte pentru Diferenţă (CFD-uri).

Criza financiară globală izbucnită în 2008 a adus în atenția băncilor centrale o serie de riscuri neîntâlnite până la momentul respectiv, determinând autoritățile monetare să abordeze în mod diferit soluțiile pentru repornirea creșterii economice. Dacă anterior crizele financiare au fost depășite cu ajutorul unor metode clasice, în acest caz dimensiunile impresionante ale bulei imobiliare, mecanismele complexe ale pieței financiare și criza creditelor subprime au făcut ca măsurile tradiționale să nu ofere rezultatele scontate. Astfel, politica monetară mondială s-a îndreptat către implicarea directă a băncilor centrale în economie prin cumpărarea de active, procedeu denumit de participanții la piață drept quantitative easing (QE).

„Direcțiile urmărite de băncile centrale în ultimii 5 ani indică două diferențe majore: FED și Banca Angliei (BOE) s-au îndreptat către injecții masive de lichidități prin cumpărarea directă de active încă din 2008, în timp ce BCE și Banca Japoniei (BOJ) au acordat inițial o mai mare atenție băncilor comerciale din sistemul financiar, după care au ajuns la recorduri de achiziţii directe în piaţă. Implicarea directă fără precendent a băncilor centrale în evoluția economică a făcut ca investitorii să urmărească atent dinamica prețurilor, eliberarea masivă de monedă putând avea efecte nedorite. Analiza atentă a principalilor indicatori macroeconomică ne poate arăta care dintre cele patru programe monetare (FED, Banca Angliei, Banca Japoniei sau BCE) a oferit rezultate vizibile”, a precizat Cătălin Busa.

În comparație cu celelalte state analizate, SUA se plasează, conform prognozelor FMI pentru 2013, în fruntea clasamentului, cu o rată estimată a creșterii PIB-ului de 1,9%. Pe piaţa americană a muncii s-au înregistrat, de asemenea, anumite rezultate încurajatoare. „Din aceste puncte de vedere putem spune că politica FED s-a dovedit de succes în comparație cu programele similare analizate”, a precizat Cătălin Bușa. Situația din SUA a intrat pe un trend pozitiv, fapt care determină oficialii FED să se gândească tot mai des în ultima perioadă la o strategie de ieșire din programul de cumpărare directă de active. Recent, cu ocazia discursului în fața reprezentanților Congresului, guvernatorul Fed a declarat că, în condițiile continuării ritmului de creștere economică și a îmbunătățirii condițiilor din piața muncii, FED ia în calcul diminuarea fondului QE. „Astfel, în trimestrul III sau IV al acestui an, am putea asista la prima măsură de contracție monetară din partea FED, cu efecte importante inclusiv asupra USD și deci a monedelor din lume”, a arătat Cătălin Bușa.

În cazul Marii Britanii, rezultatele politicii monetare sunt majoritar pozitive, economia reușind să înregistreze o creștere modestă, evitând astfel recesiunea; deşi rata de inflație se situează peste dinamica din celelalte țări, se pare că asistăm la o temperare a creşterii, aceasta situându-se recent la 2,4%. Şomajul în Marea Britanie este sub 8%.

Scopul principal al relaxării monetare din Japonia este de a depăși perioada deflaționistă; rata de inflație estimată pentru acest an este în jur de 0,7%. FMI prognozează o creştere a economiei Japoniei cu 1,6% în 2013 și cu 1,4% anul viitor.
În ceea ce priveşte Zona Euro, aici se înregistrează cea mai mare rată a şomajului (12,2%), scădere economică, precum şi o inflaţie într-o scădere ce poate deveni periculoasă. „Lipsa rezultatelor scontate în cazul politicii monetare promovate de Banca Centrală Europeană este cauzată în mare parte de lipsa de omogenitate din punct de vedere structural a celor 17 economii membre ale zonei monetare unice, iar relaxarea monetară din ultimii ani a reușit să ofere în principal o soluție temporară la problemele de finanțare cu care statele se confruntă”, a arătat Cătălin Bușa. Conform estimărilor din luna aprilie oferite de Eurostat, zona euro va reveni pe creștere economică în anul 2014; condițiile din piața muncii s-ar putea îmbunătăți începând cu 2015.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole

Comentarii recente

Articole asemănătoare