La revenirea în piața valutară, după minivacanța de Rusalii, cursul euro a fost stabilit la 4,4407 lei, iar următoarele două ședințe tendința a fost una de apreciere pentru leu, în 4 iunie media coborând la 4,4336 lei, iar cotațiile au atins un minim de 4,4250 lei, nivel care nu mai fusese atins de o lună. Finalul perioadei a fost mult mai agitat, cursul urcând la 4,4433 lei, într-o ședință în care de la 4,43 – 4,4360 lei, la deschidere, cotațiile au crescut până la 4,4680 lei, ca o reacție emoțională a pieței după acuzațiile aduse premierului Ponta de procurorii DNA. Odată depășite aceste momente, cotațiile au început să scadă, la închidere ele situându-se la 4,4490 – 4,4520 lei.
Moneda americană a început perioada cu o medie de 4,0490 lei, pentru a scădea în 4 iunie la 3,9064 lei. Finalul perioadei a readus dolarul pe creștere, media urcând la 3,9461 lei, însă cotațiile au urcat în piața valutară de la 3,93 la 4,03 lei, pe fondul evoluției depreciative a perechii euro/dolar.
Media monedei elvețiene, care a fluctuat pe piețele internaționale între 1,031 și 1,057 franci/euro, a scăzut de la 4,3005 la 4,2059 și a încheiat perioada la 4,2335 lei. În perioada următoare leul va fi protejat de evoluția pozitivă a economiei, PIB-ul crescând în primul trimetru, conform estimărilor INS, cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut dar și de politica monetară a BNR, cu o dobândă-cheie de 1,75% față de circa 0% în zona euro. Tensiunile politice locale, unde se așteaptă votul din Parlament la moțiunea de cenzură înaintată de Opoziție, și situația foarte încordată din jurul Greciei, vor fi principalele surse de depreciere pentru leu.
Perechea euro/dolar a evoluat în funcție de optimismul investitorilor față de rezolvarea dosarului Atena – troika creditorilor. De la 1,0892, la începutul perioadei, euro a crescut la 1,1380, pentru ca la finalul acesteia să scadă la 1,1050, cu piața americană închizându-se la 1,1105 dolari. Deprecierea euro s-a datorat faptului că Atena nu a reușit să ajungă la un acord cu creditorii săi, premierul Alexis Tsipras cerând ca țării sale să nu-i fie impuse „condiţii umilitoare”. Oficiali eleni au afirmat că s-ar putea decide convocarea alegerilor parlamentare anticipate pentru a depăşi impasul negocierilor cu creditorii internaţionali, după ce guvernul a cerut FMI, în mod oficial, amânarea până la sfârşitul lunii iunie a ratelor scadente. În opinia analiștilor aceasta sporește riscul falimentului şi al Grexitului.
*Analiza cuprinde perioada 1-5 iunie 2015
