Noaptea de 1 noiembrie sta sub semnul luminii. Cu ocazia Luminatiei, asa cum este cunoscuta, in popor, Ziua Mortilor, un vechi obicei catolic pastrat de sute de ani, cimitirele din Ardeal, Banat si Maramures se transforma in oaze de lumina, datorita sutelor de lumanari aprinse in memoria celor trecuti in eternitate.
Obiceiul, un fel de Halloween autohton, a ramas acelasi de-a lungul timpului, incepand cu pregatirea mormintelor si pana la pelerinajul pe care-l fac mii de oameni la cimitir.
Chiar si cei care au plecat in alte locuri din Romania, de 1 noiembrie, vin in tara pentru a fi alaturi de cei dragi si impart de pomana mancare si bautura tuturor celor care trec prin dreptul mormintelor.
Oamenii considera ca aduc o jertfa celor disparuti aducand flori la cimitir in seara zilei de 1 noiembrie si aprinzand lumanari, iar multi merg in aceasta noapte si zeci de kilometri pana la cimitir.
Din sarbatoare catolica a devenit sarbatoarea regiunii
In calendarul catolic, Luminatia se numeste Sarbatoarea tuturor sufletelor. Desi, la origine, este o sarbatoare catolica, occidentala, a fost adoptata si in Transilvania, indiferent de confesiunea religioasa a locuitorilor (ortodocsi, catolici sau protestanti).
In traditia ortodoxa, Luminatia se inscrie in randul sarbatorilor din vechiul cult al mortilor. Astfel, in ziua de 31 octombrie, oamenii merg la cimitir, unde curata mormintele celor dragi, iar in zilele de 1 si 2 noiembrie duc flori – de obicei flori de sezon, precum crizantemele – si se roaga pentru sufletele celor adormiti.
Potrivit legendelor populare, in noaptea de 1 noiembrie, portile Taramului de Dincolo se deschid, iar cei decedati vin sa ii viziteze pe cei vii.
Sarbatoarea nu are nimic lugubru, ziua de 1 noiembrie fiind, poate, singura zi din an in care oamenii glumesc in cimitir. Cu aceasta ocazie, bucuria reintalnirii cu sufletele rudelor trecute in Lumea de Dincolo depaseste tristetea comemorarii.
Impodobirea crucilor
Localnicii din zona muntoasa a Vaii Jiului, cunoscuti sub numele de momarlani, impodobesc crucile mormintelor cu flori si hartii colorate, aici fiind singurul loc din tara unde se pastreaza obiceiul impodobirii crucilor.
In comunitatile de momarlani se mai pastreaza si obiceiul de a-si inmormanta neamurile in curtea casei pentru a dovedi ca pamantul le apartine, iar mormantul il inconjoara cu un gard metalic.
„Pe timpuri, oamenii isi ingropau parintii in curtea casei pentru a dovedi ca pamantul le apartine. La noi crucile sunt mari, din lemn sau metal, iar mormantul il inconjuram cu un gard metalic”, povesteste un momarlan.
Mii de crizanteme in piete
Zeci de comercianti veniti din toate colturile tarii se aduna in aceste zile in piete, ca sa vanda flori.
Traditia de pomenire a mortilor a facut si din comertul cu flori o traditie, pentru ca localnicii fac orice sa duca la mormantul celor dragi un buchet de crizanteme.
In acest an, insa, criza se simte mai mult ca oricand. Asta o spun si vanzatorii si cumparatorii, chiar daca si unii si altii mai lasa la pret, cad la invoiala si se tocmesc, ca la piata.
„Nu prea sunt cumparatori. Mai mult privitori. Am venit de la Hateg cu crizanteme, dar se simte ca minerii nu mai au bani. E criza, ne descurcam greu”, spune o vanzatoare.
„Sunt din judetul Gorj. Cultivam flori pentru acest eveniment, in special crizanteme. Nu merge foarte bine. E mai greu. Dar ne tocmim, sper sa nu plec cu ele acasa, ca oamenii pana la urma tot cumpara ca asa e obiceiul aici”, spune un alt vanzator.
„Am vandut ceva. Nu ma plang. E mai greu ca alta data, dar nici nu am venit cu foarte multe flori, ca stiu ca oamenii nu mai au asa multi bani”, spune un alt vanzator de crizanteme.
Nici cumparatorii nu sunt toti multumiti si fiecare se tocmeste pentru florile pe care le alege.
„Trebuie sa iau multe flori. Am multe morminte de vizitat si ma tocmesc. Am reusit sa cumpar doar crengute de brad deocamdata si ma uit sa vad ce flori iau”, spune o doamna.
Asaltati de cersetori
Pe de alta parte, cimitirele sunt asaltate de cersetori, care profita de traditia localnicilor de a da de pomana in amintirea celor disparuti.
Inarmati cu plase, inca de la intrare in cimitire cersetori ii „intampina” pe localnici si ii urmaresc pana la locurile de veci ca sa primeasca mancare si bautura.
Paznicii spun ca in aceasta zi ii lasa sa intre pentru ca asa este traditia, ca localnicii sa le dea de pomana, dar ii avertizeaza sa-i respecte pe cei care vin la morminte.
Unii dintre cersetori vin de la zeci de kilometri departare pentru ca ei, cu ce primesc de pomana, ajung sa traiasca chiar si o luna.
O.T.
