În comuna Giroc, toată suflarea politică se pregătește de alegeri anticipate. Bun, nu e greu de dedus de ce se agită păcălicii să servească ”antreurile” și își fac tot soiul de scenarii de lucru. Unele, absolut fanteziste și desprinse din nopți lungi petrecute pe Netflix!
Cert e că azi, când vorbim, pesedistul Ionel Toma este primarul localității de la marginea Timișoarei, ales fără probleme de comunitate, grație ajutorului (ne)sperat al PNL care, prin aruncarea în cursă a veterinarului Dan Vîrtosu, cumnatul celebrului combinator și intermediar imobiliar, Puiu Minda Pascu, a reușit să oprească drumul spre victorie al USR Giroc. O victorie de etapă, așa cum o să se lămurească toată lumea, cât de curând, pentru că nimeni nu va mai putea opri ceea ce a început, cu dreptul, pe 22 iunie a.c.
Nu vor putea face nimic, nici măcar cei care, de mai bine de două decenii, sub bagheta magică a primarului Ionel Toma, aflat la al 7-lea mandat, au pus umărul la formarea și consolidarea cooperativei imobiliare de producție, entitate comercială care, în timp, a produs pentru asociații săi zeci de milioane de euro. Numai pe hârtie! Și azi, din disperare, sunt dispuși să renunțe la tot, numai să scape vii și nevătămați, chiar și la plasamentele sau investițiile financiare și imobiliare, care nu sunt la vedere și care, de ani de zile, sunt cărate în cârcă de tot soiul de ”măgari”. O lume minunată, ce mai!
Tot natul știe, și nu de ieri sau de azi, că nu e simplu să intri pe piața imobiliară din Giroc, dacă există gânduri erotice privitoare la dezvoltarea unor proiecte imobiliare, aducătoare de profit. Nu există decât două soluții mari și late. Și ambele au legătură strânsă cu cooperativa imobiliară de producție. Fie treci prin asociație, plătești taxa de intrare și îți ies hârtiile, așa cum vrei, de pe o zi pe alta. Sau, dacă ești norocos, așa cum e Puiu Minda Pascu, chiar în aceeași zi. Depinde de ”taxa de urgență”!
Și mai există varianta, cea mai comodă, să cumperi proiectul de-a gata, la maximul de dezvoltare posibil, atât pe orizontală cât și pe verticală. Practic, terenul cu tot cu certificatul de urbanism și autorizația de construire. Numai bun de dezvoltat! Evident, pe aceeași filieră, păstorită de asociația intermediarilor și combinatorilor, care trăiește pe spatele Primăriei Giroc, mai ceva ca o căpușă sau o lipitoare, de mai bine de două decenii. Asta au simțit-o, pe pielea lor, toți dezvoltatorii imobiliari care, din diverse motive, au crezut că pot intra pe raza localității de la marginea Timișoarei, fără să dea bună ziua, așa cum e datina!
Urlete și țipete
Exemple sunt multe! Extrem de multe! E suficient ca cineva să arunce o privire în contabilitatea firmelor care se învârt în jurul cooperativei imobiliare de credit și să observe o grămadă de SRL-uri care plătesc ”consultanță”, undeva în jur de 20.000 euro per proiect. Depinde de cursul valutar! Totuși, puțini dintre aceștia, așa cum a fost și cazul dezvoltatorului imobiliar Radu Burescu, au avut curajul să iasă public și să denunțe pretențiile extracuriculare ale șmecherilor din Primăria Giroc sau a celor care trăiesc pe spatele instituției și intermediază proceduri de urbanism. Alții, așa cum sunt cei de la SC Goya Residence SRL, s-au mulțumit cu mai puțin zgomot, dar cu mai multe petiții. Și până la urmă, la fel ca și Radu Burescu, tot acolo au ajuns: să dea bună ziua cooperativei imobiliare de producție!
Să ne amintim că, la finele lunii februarie 2016, dezvoltatorul imobiliar Radu Burescu, care încerca să-și câștige existența pe raza comunei Giroc, a ieșit în presă și l-a acuzat pe primarul Ionel Toma, direct și fără menajamente, că i-a cerut șpagă pentru emiterea unei autorizații de construcție, menite să ducă în legalitate un bloc de locuințe pe care-l construia. Acestea au fost cuvintele lui Radu Burescu la adresa pesedistului Toma: ”Dacă nu-i dai șpagă primarului, nu te lasă să lucrezi. Eu nu i-am dat și de asta el, acum, îmi pune bețe în roate”.
Pentru a continua lucrările și a nu pierde banii investiți, Radu Burescu a găsit o soluție legală, care a fost agreată chiar și de arhitectului șef al județului Timiș, Loredana Pălălău, care s-a pronunțat în noiembrie 2015: „Considerăm că modificarea proiectului cerută de dumneavoastră se înscrie în definiția dată de lege. În acest sens, este necesar să respectați prevederile legale, respectiv să opriți lucrările și să solicitați emiterea unei noi autorizații de construire corespunzător modificărilor aduse proiectului”. Totuși, Toma a rămas nemulțumit de răspuns și i-a cerut lui Burescu „soluții viabile atât cu privire la riscul de densitate urbană cât și cu privire la incapacitatea edilitară de a susține un număr crescut de consumatori în acea zonă”. Pe scurt, bețe-n roate!
Și Radu Burescu s-a ținut de cuvânt: s-a dus și s-a plâns la Direcția Națională Anticorupție! Doar că minunea a ținut fix până la data de 1 aprilie 2016 când, alături de avocați, dezvoltatorul imobiliar s-a prezentat în curtea Primăriei Giroc și și-a cerut scuze, în gura mare, față de pesedistul Ionel Toma, după ce, inițial, îl bălăcărise și-l făcuse de commando că i-a cerut mită pentru eliberarea unei autorizații de construcții. Mai mult, că i-a făcut viața amară pentru că nu a vrut să sară la cap!
Interesant e că, și de această dată, după ce s-au împăcat, declarațiile celor doi protagoniști au fost absolut contradictorii. Toma a spus că: ”Au fost între timp două ședințe la Consiliul Județean Timiș care au reglementat situația. Omul a cerut modificare de temă. A greșit Primăria pentru că n-a solicitat introducerea aprobării în consiliu, dar s-a corectat”. Pe de altă parte, Radu Burescu a spus că retragerea plângerii de la DNA, depusă împotriva primarului comunei Giroc, se datorează faptului că procurorii anticorupție i-au cerut să-l înregistreze pe edil, iar pe el nu l-a lăsat sufletul să facă așa ceva, chiar dacă ”mi-au spus că, dacă nu înregistrez, pot să plantez flori, că ei nu au ce-mi face. Am greșit și eu…”.
Hora unirii
Evident că explicația lui Radu Burescu e praf în ochi. Nu DNA e de vină că l-a trimis pe dezvoltatorul imobiliar, la muncă și la produs de probe, dacă tot îl reclamase pe primarul Ionel Toma! Și, vezi Doamne, el nu poate să facă așa ceva! Nici vorbă! Radu Burescu a realizat că și dacă se întâmplă ceva, DNA nu poate să-i dea autorizație de construcție, astfel încât să-și deblocheze banii, deja investiți în imobiliare. Și cea mai bună dovadă e că, la nici doi ani, așa cum rezultă din documente, dezvoltatorul imobiliar a intrat în morișca cooperativei de producție care gravitează în jurul Primăriei Giroc, în special, în cercul arhitectului-șef Florin Roman.
Așa cum rezultă din documente fiscale, la fel ca alte sute de societăți comerciale care dezvoltă proiecte imobiliare pe raza comunei Giroc, și firma lui Radu Burescu, SC Burescu & Fil – Design Construct SRL, a făcut plăți pe proiecte către una dintre societățile aflate în siajul arhitectului Florin Roman, cel mai mare iubitor de autoturisme de ultralux din România: SC Project Ace Studio SRL. Și, în două rânduri, firma lui Burescu a plătit ”prestările de servicii arhitecturale” către firma de casă a lui Roman: luna ianuarie 2018 – 78.417 fără TVA și luna ianuarie 2021 – 81.923 RON fără TVA.
Și, după împăcarea cu Ionel Toma, dezvoltatorul Radu Burescu a dat lovitura. De exemplu, azi, construiește, fără stres, un nou proiect imobiliar pe strada Trandafirilor din Giroc, de și-a disperat toți vecinii, care l-au reclamat pe unde au putut și pe unde au știut. Ansamblul rezidențial P+2E+M, cu două corpuri de clădire și cu spații comerciale la parter, îi are ca beneficiari pe soții Radu și Daniela Burescu, prin două firme afiliate: SC Burescu & Fil – Design Construct SRL și SC Mabu Imobiliare SRL. Surpriză: proiectant general SC Chrom Art & Arhitects SRL firmă care, așa cum v-am arătat într-unul din episoadele trecute, se află în relații comerciale cu SC VRG Concept Banat SRL, societate care este înregistrată pe mama arhitectului-șef Florin Roman. Pe scurt, proiectantul familiei Burescu a făcut plăți pentru servicii de peste 350.000 RON, în conturile entității gestionate de arhitectul Roman de la Primăria Giroc!
Revenind la blocul pe care Radu Burescu îl construiește, fără stres, într-un cartier de case, girocenii de pe strada Trandafirilor au cerut Primăriei – nu o data, ci în mai multe rânduri – să le elibereze documentația care a stat la baza construcției (i)legale: ” Subsemnații……, toți proprietari ai imobilelor situate pe str. Trandafirilor nr.38, prin prezenta, revenim cu solicitarea de a ne comunica dacă pentru amplasamentul de pe strada Trandafirilor nr.40-46 au fost eliberate autorizațiile de construire, solicitând, de asemenea, să ne comunicați numărul lor și data eliberării”. Și petiționarii au primit, după îndelungi tergiversări, doar hârtii secretizate din care se disting numai antetul unității administrativ-teritoriale și niște numere de înregistrare. În rest, totul e strict secret!
Bătaie de joc care i-a făcut pe giroceni să se organizeze și să înceapă lupta împotriva cooperativei imobiliare de producție de pe raza comunei Giroc. Astăzi, un număr de 11 familii de pe strada Trandafirilor, alături de avocatul Ferdinand Secoșan, din diverse motive ce țin de urbanism și disciplina în construcții, au petiționat instituții ale statului român, în speranța că vor găsi dreptatea, înainte de a ajunge în instanța de judecată: ”… solicităm revocarea în tot a Autorizațiilor de Construire emise, aferente imobilelor de pe strada Trandafirilor nr. 40, precum și pentru terenurile învecinate înscrise în CF nr.416536, CF nr.403688 și CF nr.413857 și revocarea în tot a Certificatelor de Urbanism nr.404/28.05.2020 și nr.408/28.05.2020, ambele pentru edificarea -”Ansamblu rezidențial P+2E+M cu spații comerciale la parter și branșamente utilități”.
Și dezvoltatorul imobiliar Radu Burescu e relaxat! Mai ales acum că, după tot circul cu DNA și cu acuzațiile de mită la adresa pesedistului Ionel Toma, și-a găsit rostul și drumul în viață: e de cealaltă parte a baricadei! Și, de aici, viața se vede mult mai frumos. Are o altă perspectivă. Se vede cu totul altfel – oamenii sunt mici. Mici dar nu neajutorați!
legea 50/1991 ORGANICĂ
Trebuia oare pe lângă avizul de la CULTURĂ/MONUMENTE și de la Consiliul Județean Timiș ? (amplasare și organizare structură)
Art. 4. – Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:
2. la construcţiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedură de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condiţiile art. 10 lit. a) şi ale art. 45 alin. (4) şi cu avizul arhitectului-şef al judeţului;
Art. 10. – Autorizaţiile de construire/desfiinţare în vederea executării lucrărilor de construcţii în zonele asupra cărora este instituit un anumit regim de protecţie prevăzut în documentaţiile de amenajare a teritoriului sau documentaţiile de urbanism aprobate sau stabilite prin acte normative se emit numai cu condiţia obţinerii în prealabil a avizelor şi acordurilor specifice din partea autorităţilor care au instituit respectivele restricţii, după cum urmează:
a) pentru lucrări de construcţii care se execută la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform Listei monumentelor istorice actualizată, inclusiv la anexele acestora identificate în acelaşi imobil – teren şi/sau construcţii, în zona de protecţie a monumentelor istorice şi în zone construite protejate, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate, autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit cu avizul conform al autorităţii administraţiei publice centrale ori judeţene, după caz, competentă în domeniul protejării patrimoniului cultural;
Art. 45. – (1) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale municipale, orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor organiza, în cadrul aparatului propriu, structuri de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor aflate în responsabilitatea arhitectului-şef, funcţionar public cu funcţie de conducere, şeful compartimentului/structurii de specialitate, cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii, şi pentru:
(4) În cazul în care, din cauza lipsei de specialişti, nu se pot constitui structurile de specialitate prevăzute la alin. (1) la nivelul oraşelor sau al municipiilor se vor aplica în mod corespunzător prevederile alin. (3).
3) Structurile de specialitate constituite în cadrul consiliilor judeţene acordă asistenţă tehnică de specialitate, analizează şi avizează cererile depuse pentru emiterea certificatelor de urbanism şi documentaţiile pentru emiterea autorizaţiilor de construire din competenţa de emitere a primarilor comunelor şi oraşelor care nu au constituite încă structuri de specialitate, în condiţiile prevederilor alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 4 alin. (1) lit. e), la cererea acestora.
În mod obligatoriu la toate recepțile de blocuri trebuia sa fie si un reprezentant al ISC
Deci se știe care e mersu ….
Răspund oare solidar?
Regulamentul privind recepţia construcţiilor din 18.05.2017
Art. 11. – (2) Componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor prevăzută la alin. (1) se completează, în mod obligatoriu, cu:
a) un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. în următoarele cazuri:
– pentru obiective de investiţii, indiferent de sursa de finanţare, care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria de importanţă A – „excepţională”, B – „deosebită” şi C – „normală”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;
legea 10/1995
SECŢIUNEA a 9-a
Obligaţiile şi răspunderile Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.
Art. 33. – Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, constată contravenţiile, aplică sancţiunile şi măsurile prevăzute de lege şi dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.
În legea 10/1995 scrie că ISC răspunde ……
Răspund oare solidar?